COP27. Summit-ul luptei SUA-China pentru influență globală. Republicanii, atenți „să nu vândă Biden America lui Xi Jinping”

Lupta pentru influență globală dintre SUA și China este în centrul atenției la cea de-a 27-a Conferință mondială a ONU privind clima, COP27, în Egipt.

Administrația Joe Biden va face tot posibilul pentru a afirma SUA ca lider global în domeniul acțiunilor climatice, la conferința ONU din această săptămână. Dar va fi nevoie de o confruntare diplomatică cu China.

„Nu există nici o soluție fără China”

China, cel mai mare emițător actual de gaze cu efect de seră din lume, are un avans față de SUA în ceea ce privește dezvoltarea în masă a energiei solare și a vehiculelor electrice. SUA, care sunt al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, intenționează să conteste pretenția Chinei de a fi lider mondial în ceea ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice cu o serie de noi inițiative de reducere a emisiilor de carbon.

Joe Biden se va alătura vineri conferinței în fruntea unei delegații formate din 16 înalți oficiali – inclusiv secretarul de stat Antony Blinken, consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan și administratorul USAID Samantha Power – pentru a susține că era Trump a inacțiunii și a negaționismului în domeniul climei s-a încheiat, scrie Politico.

Sarcina lui Biden: Să restabilească credibilitatea SUA în ceea ce privește acțiunile climatice pentru a contracara curtarea de către China a țărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu riscurile existențiale pe care le prezintă o lume care se încălzește. În același timp, el va depune eforturi pentru a restabili un anumit nivel de cooperare între China și SUA în domeniul climei, după ce președintele chinez Xi Jinping a suspendat un efort bilateral în urma călătoriei președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan, în luna august.

„Nu există nicio soluție la problema schimbărilor climatice fără China”, a declarat miercuri John Kerry, emisarul pentru climă al Casei Albe. „Suntem pregătiți să ne așezăm la masă cu China pe tema climei și să lucrăm împreună pentru a rezolva ceea ce nu este o problemă bilaterală, ci ceea ce este o problemă universală, globală, existențială”.

Xi Jinping, marele absent la COP27

Demers ambițios, având în vedere că Kerry a recunoscut luna trecută că dialogul semnificativ cu omologul său chinez, Xie Zhenhua, a intrat în impas. Dar Biden are un avantaj la COP27: Xi Jinping nu va fi acolo. Acest lucru îi va permite liderului de la Casa Albă să se poziționeze mai ușor pe terenul diplomatic ca un lider care va acorda prioritate acțiunilor climatice în ciuda relațiilor bilaterale tensionate. Iar el le poate semnala personal colegilor șefi de stat sutele de miliarde de dolari în investiții în surse de energie curată incluse în Legea privind reducerea inflației, pe care a semnat-o în septembrie.

„Concurența geopolitică poate fi de fapt utilă, faptul că SUA fac mai mult în privința climei poate determina China să facă mai mult”, a susținut Alexandra Hackbarth, expert în China în cadrul grupului de reflecție E3G, cu sediul în Washington D.C., care se ocupă de schimbările climatice.

Biden are de recuperat decalajul, deoarece Beijingul – în ciuda dependenței sale de cărbunele de acasă – a făcut din climă un element cheie al acțiunilor sale diplomatice de ani de zile. Xi Jinping a anunțat în 2015 crearea unui fond de 3,1 miliarde de dolari pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să atenueze efectele schimbărilor climatice. Viceministrul chinez de externe Xie Feng a lansat în aprilie o facilitate cu sediul în China dedicată stimulării capacității țărilor insulare din Pacific de a se adapta la creșterea nivelului mării.

Decizia lui Biden de a participa la COP27, chiar și în trecere, a generat deja așteptări privind un nou nivel de angajament al SUA în ceea ce privește acțiunile în domeniul climei. „În mod normal, președinții nu se prezintă la aceste evenimente decât dacă aduc ceva cu ei”, a declarat Joanna Lewis, profesor asociat la Universitatea Georgetown și expert în politicile climatice ale Chinei.

Ceea ce Biden aduce probabil sunt bani pentru a sprijini unul dintre obiectivele cheie ale COP27: finanțarea inițiativelor de atenuare și adaptare ale țărilor în curs de dezvoltare cele mai afectate de încălzirea globală. „Facem un efort major în ceea ce privește furnizarea de noi finanțări pentru climă”, a declarat Kerry. Acest lucru pregătește terenul pentru ca Biden fie să mărească finanțarea anuală de 11 miliarde de dolari pe care și-a asumat-o în aceste scopuri în 2021, fie să devanseze lansarea acesteia înainte de data limită de 2024.

Beijing: „Washington urmărește izolarea și suprimarea Chinei”

Dar Biden încearcă să stimuleze și să convingă China cu privire la măsurile privind schimbările climatice într-un moment în care relațiile dintre cele două țări continuă să se deterioreze. SUA au acuzat China de practici comerciale prădătoare, de spionaj generalizat care vizează firmele americane și de accelerarea planurilor pentru o invazie militară a Taiwanului. China respinge aceste acuzații și acuză SUA de adoptarea unei „mentalități de război rece” care alimentează ostilitatea bilaterală.

Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a lăsat să se înțeleagă săptămâna trecută, într-o convorbire cu Blinken, că China dorește ca relațiile bilaterale să urmeze o „cale de dezvoltare stabilă”. Dar el a dublat acest comentariu cu o acuzație potrivit căreia SUA urmărește „izolarea și suprimarea” Chinei.

Republicanii, cu ochii pe prestația lui Biden

În SUA, congresmenii republicani vor urmări cu atenție evenimentele. Reprezentantul Michael McCaul (republican din Texas), membru principal al Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, a avertizat că membrii GOP vor monitoriza îndeaproape prestația lui Biden la summit „pentru a vedea dacă vinde America pentru o discuție corectă din punct de vedere politic cu dictatura lui Xi”.

Guvernul chinez nu a împărtășit prioritățile sale pentru COP27. Dar este mai puțin bine poziționat pentru a pune în valoare afirmația purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, de luna trecută, potrivit căreia „China este un actor al acțiunii în ceea ce privește progresul ecologic și guvernanța climatică”.

Iar Xi are probleme de credibilitate în ceea ce privește acțiunile climatice, atât din cauza anunțului său de luna trecută, conform căruia China va crește producția de combustibili fosili, cât și din cauza lipsei de urmărire a promisiunilor sale anterioare privind clima.

Xi și-a asumat în 2020 angajamentul de a atinge un nivel maxim al emisiilor de carbon ale Chinei până în 2030 și de a ajunge la neutralitate în materie de carbon până în 2060. Dar  nu a reușit să ofere o foaie de parcurs detaliată și un calendar privind modul în care China va atinge aceste obiective.

Acest lucru ar putea fi din cauza prețului exorbitant al acestor obiective. Banca Mondială a avertizat luna trecută că China ar trebui să investească până la 17 trilioane de dolari numai în sectoarele transporturilor și energiei electrice pentru a atinge neutralitatea în materie de carbon.

Deși Xi a promis anul trecut că va începe să reducă dependența Chinei de cărbune în 2026, o creștere a construcției de centrale pe cărbune în China face puțin probabilă atingerea acestui obiectiv.

Criza energetică poate tăia apetitul „verde”

Tensiunile economice interne cauzate de invazia Rusiei în Ucraina vor limita, de asemenea, probabil, dorința guvernului chinez de a lua noi angajamente semnificative în materie de acțiuni climatice în cadrul conferinței. „Politica în acest sens este destul de dificilă”, a declarat Li Shuo, consilier politic la Greenpeace East Asia, cu sediul la Beijing. „Avem un război în desfășurare și crize alimentare și energetice în întreaga lume – asta reduce apetitul Chinei de a se angaja mai mult în reducerea emisiilor de carbon”.

Însă experții în domeniul climei sunt de acord că cooperarea dintre SUA și China este esențială pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris din 2015 de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului. O decuplare a cooperării dintre SUA și China din cauza înrăutățirii tensiunilor bilaterale ar putea îngenunchea efectiv eforturile globale de a atinge obiectivul de limitare a încălzirii globale.