Confruntare SUA-China, la ONU, pe fondul crizei transatlantice

Joe Biden și Xi Jinping urmează să își prezinte, marți, 21 septembrie, viziunea, la  ONU asupra confruntării din ce în ce mai amare dintre Statele Unite și China, pe fondul crizei transatlantice privind strategia care urmează să fie adoptată împotriva Beijingului.

Va fi un duel de la distanță între președintele Statelor Unite, care va vorbi la sediul din New York al Organizației Națiunilor Unite, pentru deschiderea oficială a Adunării generale anuale, și omologul său chinez, care se va exprima mai târziu, prin video pre-înregistrat.

Nimeni nu vrea un nou Război Rece

Joe Biden, pentru care aceasta este prima întâlnire majoră a ONU de când a intrat în Casa Albă, în ianuarie, va spune că nu „încearcă să ducă (…) un nou Război Rece cu nici o țară, indiferent care va fi”, a precizat luni, purtătorul de cuvânt Jen Psaki. „Relația noastră cu China nu este conflictuală, ci de concurență”, a spus ea.

De asemenea, Beijingul contestă ideea unui nou război rece, precum cel dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Dar acesta este singurul punct de convergență dintre cele două superputeri, ale căror relații sunt din ce în ce mai tensionate.

Președinții Xi și Biden, care încă nu s-au întâlnit personal, riscă să schițeze viziuni diametral opuse asupra lumii. Marea întâlnire diplomatică mondială este așteptată în mod deosebit anul acesta, după versiunea esențial virtuală a anului trecut.

Pentru democratul american, discursul la această prestigioasă platformă a multilateralismului ar trebui să fie o ocazie de a evidenția „revenirea” Americii ca partener de încredere cu aliații săi bruscați pe parcursul a patru ani de mandat al lui Donald Trump.

„Scandalul submarinelor” taie maioneza

Însă retragerea haotică din Afganistan impusă de Joe Biden, care a jignit europenii nemulțumiți de lipsa consultării, apoi criza deschisă cu Franța în scandalul submarinelor, care a izbucnit în urmă cu câteva zile, i-a zdruncinat total mesajul.

Franța a luat foc după anunțul Statelor Unite, pe 15 septembrie, a unui pact de securitate încheiat cu Australia și Marea Britanie pentru a contracara Beijingul, poreclit AUKUS. Acest nou parteneriat riscă mari tensiuni transatlantice, deoarece s-a făcut în spatele francezilor, care au pierdut un contract uriaș de submarine comandate de Canberra.

Ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a denunțat din nou, luni, la New York o decizie „brutală” și o „încălcare a încrederii între aliați”.

Și liderii Uniunii Europene au fost pe a același ton, denunțând tratamentul „inacceptabil” aplicat Franței și „lipsa de loialitate”. În cadrul unei întâlniri cu ușile închise, miniștrii de externe din cele 27 de țări membre UE și-au oferit „sprijinul” și „în mod clar solidaritatea cu Franța”, potrivit șefului diplomației europene, Josep Borrell.

Discursurile de marți vor fi examinate cu atât mai mult de către europeni, deoarece această criză se referă în mare măsură la poziția pe care occidentalii trebuie să o adopte cu privire la China.

Președintele Biden a făcut din confruntarea cu gigantul asiatic principala prioritate diplomatică a mandatului său, invocând o opoziție între democrații și autocrații. Prin lansarea parteneriatului AUKUS, a ales să favorizeze aliații aliniați la această strategie de confruntare.

Macron a rămas acasă

Jean-Yves Le Drian a deplâns această „orientare foarte confruntațională”, considerând că europenii ar trebui să apere un „model alternativ” mai degrabă prin „o competiție”, chiar dacă uneori trebuie să fie „musculară”, scrie Boursorama.

Pentru Paris și pentru unii europeni, acest lucru justifică necesitatea unei autonomii strategice pentru Vechiul Continent, chiar dacă dezbaterea nu este complet soluționată asupra necesității de a dobândi propria capacitate militară.

Surprinzând mai mulți membri ai Organizației Națiunilor Unite, președintele francez Emmanuel Macron a ales să nu meargă anul acesta la New York, ba chiar a renunțat la sfârșitul săptămânii trecute la un discurs înregistrat  video care urma să fie difuzat marți. În cele din urmă, șeful diplomației sale va vorbi în numele Franței.

Dosarul nuclear al Iranului

În urmă cu doi ani, Emmanuel Macron venise la New York și încercase totul pentru a-i aduce la masa pe președinții american și iranian de atunci. Degeaba.

Printre ceilalți vorbitori de marți, pe lângă liderii brazilian și turc, se află și noul președinte iranian Ebrahim Raissi. Discursul și ar trebui să abordeze acordul nuclear pe care Statele Unite l-au părăsit în 2018.

De la alegerea lui Ebrahim Raissi, discuțiile dintre membrii acordului nuclear (Franța, Regatul Unit, Germania, Rusia, China și Iran) au fost întrerupte și o reuniune ministerială a acestor țări pentru a le revigora ar putea avea loc săptămâna aceasta la New York, în marja Adunării Generale a ONU.