Comisia Europeană vrea o nouă instituție a UE împotriva spălării banilor

Executivul european a prezentat marți, 20 iulie, un pachet de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Pachetul include, de asemenea, propunerea de înființare a unei noi autorități a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor.

Operațională în trei ani

Scopul acestui pachet este să asigure o mai bună detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte, precum și eliminarea lacunele exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităților ilicite sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar.

Noua autoritate împotriva spălării banilor ar trebui să funcționeze în termen de trei ani și să înceapă supravegherea directă a anumitor companii financiare care sunt vulnerabile la activități ilicite începând cu 2026, scrie Politico.

Înființarea unei noi autorități a UE va transforma supravegherea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în UE și va consolida cooperarea dintre unitățile de informații financiare (FIU).

Ce va face AMLA

Această nouă autoritate de combatere a spălării banilor la nivelul UE (AMLA) va fi autoritatea centrală care va coordona autoritățile naționale pentru a se asigura că sectorul privat aplică în mod corect și consecvent normele UE.

AMLA va ajuta unitățile de informații financiare să își amelioreze capacitatea de analiză a fluxurilor ilicite și să transforme informațiile financiare într-o sursă esențială pentru agențiile de aplicare a legii, arată Comisia Europeană.

Noua structură va trebui, în special să instituie un sistem unic integrat de supraveghere a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în întreaga UE, bazat pe metode comune de supraveghere și pe convergența unor standarde înalte de supraveghere.

Plafon de 10 000 de euro la nivelul UE pentru plățile mari în numerar

Pentru infractori, plățile mari în numerar reprezintă un mijloc ușor de a spăla bani, deoarece aceste tranzacții sunt foarte dificil de detectat.

Din acest motiv, Comisia a un plafon de 10 000 de euro la nivelul UE pentru plățile mari în numerar. Acest plafon la nivelul UE este suficient de ridicat pentru a nu pune la îndoială moneda euro ca mijloc legal de plată și recunoaște importanța vitală a plăților în numerar.

Aproximativ două treimi din statele membre prevăd deja plafoane de acest tip, dar cuantumul acestora variază de la un stat la altul.

Plafoanele naționale sub 10 000 de euro pot rămâne în vigoare. Limitarea plăților mari în numerar îngreunează spălarea banilor murdari de către infractori. În plus, se va interzice furnizarea de portofele anonime pentru criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE interzic deja conturile bancare anonime.

Țările terțe. Lista neagră, lista gri

Comisia colaborează deja îndeaproape cu partenerii săi internaționali pentru a combate circulația banilor murdari la scară globală.

Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) – o organizație independentă de supraveghere a spălării banilor și a finanțării terorismului la nivel mondial – formulează recomandări adresate țărilor. Țările care figurează pe lista întocmită de GAFI vor fi incluse și pe lista UE.

Vor exista două liste ale UE, o „listă neagră” și o „listă gri”, care corespund listelor GAFI. Atunci când o țară este inclusă pe listă, UE va aplica măsuri proporționale cu riscurile pe care le prezintă țara respectivă.

De asemenea, UE va putea include pe listă țări care nu figurează pe listele GAFI, dar care, conform unei evaluări autonome, reprezintă o amenințare la adresa sistemului financiar al UE.

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu.