Roberto Azevedo a părăsit luni postul de director general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), lăsând în urmă o instituţie în criză şi fără căpitan, situaţie ce ar putea să treneze mai multe luni din cauza alegerilor din Statele Unite.
În mijlocul crizei economice globale provocate de pandemia Covid-19, mai multe proiecte majore îl așteaptă pe viitorul șef al OMC: pregătirea conferinţei ministeriale din 2021, dar mai ales relansarea negocierilor şi estomparea conflictelor care există între organizație și SUA. Washingtonul amenință că va părăsi OMS și reclamă că a fost tratat nedrept de “jandarmul comerțului mondial” și, din decembrie 2019, a paralizat tribunalul de apel al OMC – organul de reglementare a disputelor comerciale. „Statele Unite vor ca următorul director general să împărtășească preocupările americane, dintre care multe privesc China.
Întrucât directorul general este ales prin consens, această poziție fermă complică selecția. Este posibil ca multe state membre OMC să dorească să aştepte până după alegerile prezidenţiale din SUA, sperând că administrația se va schimba”, spune Manfred Elsig, profesor în relaţii internaţionale la World Trade Institute din Berna. Brazilianul Azevedo a provocat o surpriză generală la mijlocul lunii mai, când a anunţat că va părăsi prematur funcţia de director general al OMC la finele lunii august, cu un an mai devreme decât îi expira mandatul, din “motive familiale”.
În prezent sunt opt pretendenţi pentru succesiunea sa – procedura de desemnare a următorului director general urmând să înceapă în septembrie şi să se întindă pe parcursul mai multor săptămâni. Însă incapacitatea statelor membre de a cădea de acord, la finele lunii iulie, pentru desemnarea unui director general interimar arată cât de politizată este miza – Bruxelles-ul şi Washingtonul s-au anulat reciproc prin incapacitatea de a decide între germanul Karl Brauner şi americanul Alan Wolff pentru acest post. Elvire Fabry, cercetător la Institutul Jacques Delors, remarcă faptul că „veto-ul american” privind nominalizarea lui Braunes, care a fost susținut de majoritatea țărilor, este în primul rând legat de dorința președintelui Donald Trump „de a întări” echilibrul de putere cu Uniunea Europeană în ajunul alegerilor „.