Uniunea Europeană nu ar trebui să încerce să recupereze serviciile financiare ale orașului Londra, deoarece fragmentarea piețelor europene nu este în interesul blocului comunitar care trebuie să facă față concurenței marilor centre internaționale precum New York, Singapore sau Tokyo, a avertizat Catherine McGuinness, lider politic al City of London Corporation.
„Dacă doriți să vă centralizați activitățile comerciale, este mai probabil să vă gândiți mai degrabă la Londra decât la Uniunea Europeană. City vrea să scrie regulile, mai mult decât să le primească”, a subliniat McGuiness, în urma declarațiilor similare ale guvernatorului Băncii Angliei. Londra este “dezamăgită” de ponderea redusă acordată serviciilor financiare, motoarele economiei britanice, în acordul post-Brexit. Pregătindu-se pentru un scenariu mai grav, și anume un Brexit “no deal”, firmele financiare au transferat de câțiva ani din oraș aproximativ 7.000 de locuri de muncă la Paris, Dublin, Frankfurt sau Amsterdam și active în valoare de aproximativ 1.000 de miliarde de lire sterline. “Brexit-ul nu s-a încheiat pentru serviciile financiare, bijuteria coroanei economiei britanice. Discuțiile continuă cu UE, cea mai mare piață de export din Marea Britanie pentru servicii. Și locul Londrei ca bancher european – deja provocat de renunțarea la piața unică a UE – este amenințat de prevederile subțiri ale acordului său comercial. Aceasta este o problemă care va dura 18 luni sau cel puțin doi ani”, a declarat pentru Politico John Liver, șeful reglementării serviciilor financiare la firma de consultanță EY. Aceste servicii au adus Angliei un surplus comercial de 40 de miliarde de lire sterline în 2019. Dar semnificația pieței UE pentru Londra ar putea fi erodată și prin schimbarea priorităților în politica sa comercială internă. În discursuri, Liz Truss, secretarul pentru comerț al Marii Britanii, s-a concentrat asupra modului în care se poate construi o rețea de parteneri pentru comerțul cu servicii financiare dincolo de Bruxelles, evidențiind Japonia și Singapore, deși Catherine McGuinness solicită colaborarea cu UE și „limitarea recursului la arbitraj” în cazul disputelor privind reglementările dintre Londra și Bruxelles. Nu există un singur stat membru UE care să ofere avantajele de a putea face o gamă atât de largă de activități de servicii financiare într-un singur loc. Aceste state sunt, de asemenea, într-o competiție reciprocă, Amsterdam, Frankfurt, Paris și Madrid fiind deja centre financiare în sine. Toate privesc oportunitățile potențiale ridicate de Brexit și de inițiativa uniunii piețelor de capital. Dar până când nu se creează un flux de investiții transfrontalier complet, cu adevărat fără fricțiuni, va fi greu să concureze cu Londra în general.
