AcasăȘTIRI EXTERNECine vrea să-i ia locul lui Joe Biden? Deja a început bătălia...

Cine vrea să-i ia locul lui Joe Biden? Deja a început bătălia pentru Casa Albă

Cine vrea să-i ia locul lui Joe Biden? Deja a început bătălia pentru Casa Albă / Foto: The White House

În timp ce echipele actualului președinte american Joe Biden susțin că acesta va fi la linia de start la alegerile prezidențiale din 2024, democrații par să se gândească deja la alte opțiuni. Republicanii, la rândul lor, încearcă să se elibereze de umbra lui Donald Trump.

Ales în noiembrie 2020 și învestit în ianuarie 2021, Joe Biden va împlini peste câteva luni doi ani în fruntea Statelor Unite. Născut în 1942, președintele american va împlini atunci 80 de ani. Dacă staff-ul său afirmă că va fi pe linia de start în 2024, este greu de imaginat că va candida pentru un al doilea mandat la 82 de ani și că va părăsi puterea la 86 de ani, în caz de victorie.

Biden, din ce în ce mai puțin popular

Cu atât mai mult cu cât cota de popularitate a acestuia scade continuu de aproape un an, odată cu înmulțirea crizelor interminabile – Covid-19, războiul din Ucraina, inflația galopantă – și nimic nu pare să poată inversa această tendință pe termen scurt. Mai rău, presa subliniază din ce în ce mai mult slăbiciunea răspunsului său pe teme majore, cum ar fi dreptul la avort sau armele de foc.

În acest context, în culise, apar discuții în tabăra democrată, iar unii aleși își avansează treptat pozițiile, reafirmându-și în același timp loialitatea față de chiriașul de la Casa Albă. De partea republicană, partidul se găsește legat de mâini și de picioare de derivele extremiste ale trumpismului, ceea ce ar putea, pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din 2024, să provoace multe tensiuni interne. Dar fostul președinte, care rămâne în centrul aparatului, nu mai este singura opțiune.

În rândul democraților, continuitate sau ruptură?

O a doua candidatură a lui Joe Biden pare puțin probabilă, chiar dacă această posibilitate nu poate fi exclusă în totalitate. Logica ar sugera că, în cazul retragerii președintelui, vicepreședintele său, Kamala Harris, ar urma să preia conducerea. Bine identificată de americani, fosta senatoare californiană nu mai suferă de o lipsă de notorietate de când a fost aleasă drept contracandidată în timpul ultimei campanii.

Nici prea în vârstă, nici prea tânără, provenită din diversitate, ea pare să aibă profilul perfect pentru a mobiliza electoratul democrat. De asemenea, ea poate conta pe greutatea sa considerabilă în cadrul establishment-ului pentru a influența și a se impune ca noul lider al partidului. La prima vedere, nimic nu pare să-i stea în cale. Dar impopularitatea președintelui se reflectă asupra ei, iar rolul ei nu îi permite să iasă în evidență.

Vicepreședinția este, de fapt, o funcție de figurație, fără putere politică reală. La acestea se adaugă problemele de comunicare și tensiunile cu Casa Albă. Pe scurt, o dinamică proastă.

Această situație deschide, așadar, ușa unor candidaturi care să se rupă oarecum de linia Biden. Echipele lui Bernie Sanders nu exclud, de exemplu, posibilitatea unei a treia candidaturi, potrivit unui document intern dezvăluit de Washington Post în aprilie. Senatorul de Vermont ar avea atunci 83 de ani, ceea ce ar putea ridica o problemă.
Dar surpriza ar putea veni de la Sacramento, întrucât guvernatorul statului progresist California, Gavin Newsom, nu-și mai ascunde cu adevărat ambițiile naționale, scrie Slate.

De câteva luni, el duce o campanie agresivă împotriva republicanilor și își critică partidul pentru că nu se implică pe deplin în „războiul cultural”. Cu ocazia sărbătorii de 4 iulie, a difuzat chiar și o reclamă la televizor în Florida pentru a atenționa locuitorii asupra naturii liberticide a politicilor conservatoare și pentru a-i încuraja să se mute pe Coasta de Vest.

Dacă va persista în acest fel și va continua să atragă atenția, Gavin Newsom – care va avea 57 de ani în 2024 – ar putea fi figura de urmărit din partea democraților.

Pete Buttigieg, câștigătorul surpriză al ultimelor alegeri primare și actualul secretar al Transporturilor, și guvernatorul statului Michigan, Gretchen Whitmer, care a fost în centrul atenției la începutul crizei Covid-19, ar trebui, de asemenea, să fie urmăriți îndeaproape.

Republicanii caută o figură mai puțin divizantă

În cadrul Grand Old Party, lucrurile sunt mai complicate. Donald Trump, care nu și-a ascuns niciodată dorința unei a treia campanii electorale, ar putea să-și oficializeze candidatura foarte curând pentru a trage preșul de sub picioarele concurenților săi și a încerca să se protejeze de dezvăluirile devastatoare ale comisiei din 6 ianuarie care anchetează tentativa sa de lovitură de stat după alegerile din 2020 și asaltul asupra Capitoliului.

Cu toate acestea, el nu se mai află însă în totalitate acceptat în tabăra conservatoare și este văzut din ce în ce mai mult ca fiind toxic, în pofida relativului său control asupra partidului și al fanatismului bazei sale electorale. Mai mulți membri ai establishment-ului republican ar dori chiar să scape de el pentru a face loc unei figuri mai puțin divizatoare, dar la fel de reacționare, precum fostul său vicepreședinte Mike Pence sau guvernatorul Floridei, Ron DeSantis.

Primul, renegat de către trumpiști încă de la refuzul său de a anula rezultatele alegerilor, va fi probabil o șansă mică în următoarele primare republicane. Al doilea, însă, are șansele lui, cu sau fără Trump. Răsfățat de Fox News, apreciat de Elon Musk sau de foarte influentul podcaster Joe Rogan și în creștere în toate sondajele de opinie, Ron DeSantis este popular în rândul elitelor și al bazei.

Un comunicator eficient și abil, a reușit să se țină suficient de departe de delirul conspiraționist al ultimei administrații și să își croiască propriul drum prin multiplicarea atacurilor la adresa democraților și a „wokes”. Aflat în conflict cu el după ce i-a fost mentor, Donald Trump știe că ar putea pierde în cazul unui duel în timpul primarelor republicane.

Ar trebui deconectat Trump?

Problema pentru republicani este dacă este corect să îl scoată din joc pe fostul președinte. Pentru Liz Cheney, fiica fostului vicepreședinte al lui George W. Bush, Dick Cheney, și membră a Comisiei de anchetă din Capitoliu, răspunsul este clar: „Cel mai important lucru este să protejăm națiunea de el”. Minoritară în cadrul partidului său și sancționată pentru participarea sa la comisie, cuvântul ei nu este reprezentativ pentru electoratul conservator, dar ea se declară dispusă să facă orice pentru a-i bloca calea, chiar să candideze în 2024 (ca independentă?) pentru a promova candidatura democrată.

Când știm că o victorie într-un stat este uneori decisă de câteva mii de voturi, o astfel de decizie poate avea un efect semnificativ, așa cum a fost cazul în 1992, când conservatorul bogat Ross Perot a reușit să obțină aproape 19% din voturi ca independent, condamnându-l pe George H.W. Bush la înfrângerea în fața lui Bill Clinton.

O situație excepțională necesită o configurație excepțională? Următoarele alegeri prezidențiale americane ar putea să vadă doi candidați neașteptați confruntându-se și să dea peste cap previziunile făcute până acum. Și când știm că în timpul alegerilor este în joc supraviețuirea democrației în prima putere a lumii, nu există nicio îndoială că următoarea campanie va fi la fel de atent urmărită ca și cele precedente.

author avatar
Tudor Borcea