Cine va opri furtuna economică în Estul Europei?

Țările din Europa Centrală și de Est au dat dovadă de claritate morală în fața invaziei Rusiei în Ucraina. Au deschis granițele pentru a oferi refugiu oamenilor care fug de tancurile lui Putin.

Un sentiment de solidaritate între fostele state din blocul sovietic care încearcă să-și creeze noi căi în Europa a determinat o mare parte din acest răspuns. În schimb, restul Europei trebuie să vină în ajutorul acestor țări într-un moment de criză economică.

Apropierea Europei Centrale și de Est de conflict a speriat investitorii și a provocat presiuni semnificative asupra monedelor naționale. Acum este nevoie de acțiuni pentru a preveni mutarea acestei volatilități în ceva cu totul mai grav.

Intervențiile valutare ale băncilor centrale din Europa Centrală și de Est au fost asociate cu creșteri ale ratei dobânzii pentru a ajuta la susținerea monedelor naționale.

În timp ce această combinație a adus  un calm de moment, se pot face mai multe pentru a evita volatilitatea ulterioară.

Îndoielile persistente ale investitorilor cu privire la cât de bine vor face față aceste economii tensiunii unui conflict prelungit ar putea duce la o presiune susținută asupra monedelor lor, deoarece pariază pe depreciere.

În fața acestei presiuni, băncile centrale nu vor avea de ales decât să ia măsuri suplimentare, subliniază Financial Times.  Acest lucru implică un risc semnificativ. Dacă bancherii nu reușesc în încercările lor de a susține valorile valutelor prin rate ale dobânzilor mai mari, atunci inflația poate continua să crească, amenințând un „moment stagflaționist” de creștere scăzută și prețuri ridicate.

Situația este deosebit de precară pentru țările cu datorii mari exprimate în valută străină. Dacă cursurile de schimb continuă să scadă, plățile pentru această datorie externă vor deveni mai scumpe.

Conducta cu euro

Prima sarcină va fi extinderea liniilor de swap între Banca Centrală Europeană și băncile centrale non-euro. Liniile swap pot oferi o conductă cu euro în Europa Centrală și de Est pentru a deservi datoria în străinătate, dacă este necesar.

Însăși existența lor ar trebui să transmită un semnal puternic investitorilor că nu este nevoie să intre în panică, BCE fiind pregătită să intervină într-o criză. Și suficient pentru a preveni alte căderi abrupte ale monedei care ar putea face necesare linii de swap în primul rând.

Investitorii care se gândesc la o ieșire din Europa Centrală și de Est ar trebui între timp să se gândească de două ori. UE și-a demonstrat deja o dorință surprinzătoare de a lua măsuri îndrăznețe în timpul acestei crize, iar angajamentul  față de membrii săi din Europa de Est nu trebuie pus la îndoială.

Dacă nu altceva, interesul propriu ar trebui să motiveze prudență: cei cu poziții în regiune au mai mult de câștigat din îmbunătățirea rezistenței acestor economii, mai degrabă decât abandonarea lor.

Reactivarea Inițiativei de la Viena, creată inițial în 2009 pentru a preveni fuga de capital de către băncile deținute de vest, este genul de efort care poate ajuta.

Națiunile europene aflate în prima linie a crizei ucrainene se trezesc, fără îndoială, în mijlocul propriei lor furtuni economice. O coeziune politică neobișnuită a fost demonstrată între statele Europei în ultima vreme. Acum este momentul solidarității economice.