Ajutorul umanitar și de securitate curge spre Ucraina. Dar încep să curgă și banii: mai puțin vizibil, sprijinul macroeconomic oferit de comunitatea internațională este la fel de vital pentru a permite țării să continue să funcționeze.
„Economia ucraineană se prăbușește. Guvernul trebuie să cheltuiască rapid sume colosale de bani fără a avea acces la venituri fiscale sau la venituri interne”, spune Adnan Mazarei, expert la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, un think-tank cu sediul la Washington.
Din cele 13,6 miliarde de dolari acordate Ucrainei, care urmează să fie eliberate de Statele Unite săptămâna aceasta, 1,8 miliarde urmează să fie cheltuite pentru “nevoile macroeconomice și continuitatea guvernării, pentru a preveni atacurile cibernetice și a sprijini sectorul energetic”.
La rândul său, consiliul de administrație al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat un ajutor de 1,4 miliarde de dolari pentru Ucraina.
Bani fără condiții?
FMI avea un program în derulare cu Ucraina, cu 2,2 miliarde USD care urmau să fie eliberate până la sfârșitul lunii iunie. Dar acest acord a fost anulat pentru a proiecta un altul dedicat redresării „când condițiile o permit”.
Cele 1,4 miliarde sunt acordate în cadrul „instrumentului de finanțare rapidă”, care face posibilă obținerea de fonduri fără întârziere și fără condiții – dacă se poate.
Aceeași poveste la Banca Mondială: 500 de milioane de dolari pentru a ajuta Kievul “să furnizeze servicii esențiale ucrainenilor, inclusiv salarii pentru lucrătorii spitalelor, pensii și programe sociale pentru persoanele vulnerabile”.
Dar situația e mai complicată, nimeni nu dă bani fără să-i primească înapoi, mai ales creditorii internaționali.Ucraina se va confrunta cu o „recesiune profundă” în acest an, a declarat directorul FMI, Kristalina Georgieva.
Ucraina nu îndeplinește criteriile de eligibilitate pentru a utiliza granturi în cadrul operațiunilor de ajutor macroeconomic. Atunci cine plătește nevoile de finanțare externă ale Ucrainei? Vor sprijini contribuabilii UE o țară săracă și atacată de Rusia? Războiul din Ucraina a dus deja la majorarea preţurilor la energie şi la cereale, şi a trimis peste un milion de refugiaţi în ţările vecine.
Șefa FMI a menţionat controalele de capital „pentru a menţine disponibilitatea rezervelor valutare şi a reduce incertitudinea cu privire la cursul de schimb”.
Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, Ucraina se confruntă cu pagube economice substanţiale, porturile maritime şi aeroporturile fiind închise şi avariate, multe şosele şi poduri au fost avariate sau distruse.
În ciuda amplorii sale, ajutorul direct acordat Ucrainei nu va fi suficient pentru a evita o criză economică majoră.
„Fluxurile de bani nu pot înlocui niciodată cu adevărat pierderile din PIB”, observă Homi Kharas, economist la instituția Brookings, invocând în special pierderile comerciale care vor fi semnificative.
Banca Mondială, care va oferi un total de aproximativ trei miliarde de dolari în lunile următoare, și-a numit asistența „Finanțarea redresării dintr-o situație de urgență economică”.
Nimeni nu știe cât va dura războiul, dar un lucru este cert: va fi o „problemă uriașă a reconstrucției în Ucraina”, conchide Mazarei.
Occidentul i-a dat sfoară lui Vladimir Putin și i-a permis orice decenii la rând. Companiile europene au bătut palma cu rușii și cu Gazprom. Acum varsă miliarde pentru Ucraina într-un posibil sac fără fund.