Cine ar putea fi noul Papă. Indiciile sunt clare, el este marele favorit!

Cardinalii catolici din întreaga lume se pregătesc să aleagă succesorul Papei Francisc, însă numele viitorului Suveran Pontif rămâne, deocamdată, un mister. Totuși, pentru cei familiarizați cu subtilitățile Vaticanului, anumite indicii privind posibilii candidați pot începe să apară încă din timpul ceremoniilor funerare, notează Reuters.

Procesul de alegere a noului lider al Bisericii Catolice este unul complex și strict secret. Aproximativ 252 de cardinali sunt așteptați la Roma pentru această misiune, însă doar cei 135 care nu au împlinit 80 de ani vor putea participa efectiv la conclav.

Potrivit normelor canonice, sesiunea de vot nu poate debuta înainte de 6 mai. Până atunci, cardinalii pot lua parte la evenimente publice și pot discuta, în mod limitat, despre profilul viitorului papă.

„Este o artă să identifici semnalele premergătoare conclavului, pentru că ele sunt de obicei extrem de discrete”, explică John Thavis, jurnalist veteran specializat în afacerile Vaticanului.

Papa Francisc s-a stins din viață luni, la vârsta de 88 de ani, iar până în prezent nu există un favorit evident pentru a-i prelua misiunea spirituală. În timpul ultimei sale convalescențe, marcată de o dublă pneumonie, pontiful a evitat să sugereze vreo preferință, delegându-le cardinalilor vârstnici conducerea ceremoniilor pascale.

Predica de la funeralii – un moment cheie

Funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie, vor fi un prim moment de atenție pentru observatorii Vaticanului. Ceremonia din Piața Sfântul Petru va reuni zeci de mii de credincioși și numeroși lideri internaționali, inclusiv președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski, fiind transmisă la nivel global.

Predica funerară va fi susținută de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor. Deși, la 91 de ani, Re nu mai este eligibil pentru a participa la conclav, mesajul său poate sugera direcția dorită de colegii săi în alegerea noului Suveran Pontif.

Precedentul istoric este grăitor: în 2005, cardinalul Joseph Ratzinger a rostit o predică de o forță emoțională remarcabilă la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, iar 11 zile mai târziu era ales Papă sub numele de Benedict al XVI-lea.

Cine va fi următorul Papă?

În absența unui succesor desemnat clar de Papa Francisc, atenția lumii catolice se concentrează asupra câtorva cardinali de prim-plan, fiecare purtător al unei viziuni proprii pentru viitorul Bisericii Catolice. Viitorul pontif va trebui să gestioneze nu doar provocările interne ale Bisericii, ci și un context global tot mai tensionat.

Pietro Parolin (Italia, 70 de ani)
Actual Secretar de Stat al Vaticanului, Pietro Parolin este considerat candidatul de consens în rândul cardinalilor moderați. Cu o carieră marcată de discreție și eficiență diplomatică, Parolin este văzut drept garantul unei continuități line a politicilor inițiate de Papa Francisc. De-a lungul anilor, și-a consolidat influența atât în politica internă a Vaticanului, cât și pe scena internațională, negociind în culise acorduri delicate, precum cel cu China privind numirea episcopilor.

Numit cardinal în 2014, Parolin este apreciat pentru abilitatea sa de a păstra un echilibru între tradiție și necesitatea reformelor, evitând extremele. Alegerea sa ar semnala dorința cardinalilor de a păstra stabilitatea într-o perioadă de profunde schimbări globale. Deși nu este perceput drept o figură carismatică în rândul credincioșilor de rând, experiența sa vastă în conducerea Vaticanului și reputația de negociator abil îi oferă un avantaj considerabil în perspectiva votului din conclav.

Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 de ani)
Supranumit „Francisc al Asiei”, cardinalul Tagle este un progresist cu o carismă naturală. Susținător al deschiderii față de comunitățile marginalizate, inclusiv LGBT și persoanele divorțate, Tagle ar putea reprezenta alegerea unei Biserici mai incluzive și orientate către sudul global.

Fridolin Ambongo Besungu (Congo, 65 de ani)
Unul dintre liderii proeminenți ai Bisericii africane, Besungu este cunoscut pentru pozițiile sale ferme în materie de morală. Conservator declarat, a criticat inițiativele recente privind binecuvântarea cuplurilor necăsătorite. Alegerea sa ar marca o revenire spre o interpretare mai tradițională a doctrinei.

Matteo Zuppi (Italia, 69 de ani)
Arhiepiscopul de Bologna, Zuppi este un alt nume puternic vehiculat. Apreciat pentru implicarea sa în medierea conflictelor internaționale și pentru apropierea de Papa Francisc, Zuppi ar aduce un papat marcat de implicare socială și dialog.

Wim Eijk (Olanda, 71 de ani)
Cardinalul olandez, fost medic, este văzut drept un campion al conservatorilor. A fost un critic vocal al reformelor lui Francisc, pledând pentru o Biserică ferm ancorată în disciplina canonică tradițională.

Peter Erdo (Ungaria, 72 de ani)
Arhiepiscop de Budapesta și teolog respectat, Erdo este un conservator moderat care ar putea unifica aripa tradiționalistă cu cea centristă, într-un compromis salutar pentru unitatea Bisericii.

Mario Grech (Malta, 67 de ani)
Secretar general al Sinodului Episcopilor, Grech este un om al dialogului. Este văzut ca un papabil de continuitate, capabil să îmbine spiritul reformist al lui Francisc cu o gestionare mai pragmatică a problemelor interne.

Raymond Burke (SUA, 76 de ani)
Cunoscut pentru pozițiile sale extrem de conservatoare și critica deschisă la adresa pontificatului lui Francisc, Burke, deși influent, pare a avea șanse reduse, mai ales din cauza vârstei și polarizării pe care o generează.

Semnalele care pot apărea în timp

Ceremoniile funerare marchează începutul perioadei oficiale de doliu de nouă zile pentru Biserica Catolică. Duminică va avea loc o nouă liturghie în Piața Sfântul Petru, condusă de cardinalul Pietro Parolin, actualul secretar de stat al Vaticanului și unul dintre numele vehiculate pentru succesiune.

„Se spune adesea că cel care intră în conclav cu șanse mari iese doar cardinal”, avertizează istoricul Christopher Bellitto de la Universitatea Kean din New Jersey. „Nimeni nu poate prezice cu adevărat deznodământul.”

Conform Reuters, de-a lungul zilelor următoare, alte indicii subtile ar putea ieși la iveală. La precedentul conclav din 2013, unii cardinali americani au început să țină conferințe de presă înainte de vot, lucru interzis ulterior de colegii lor. Acum, deși nu sunt așteptate briefinguri oficiale, predicile susținute în bisericile Romei de diverși cardinali ar putea conține fraze semnificative despre viziunea lor asupra viitorului Bisericii.

„Fiecare cuvânt va conta”, explică Thavis. „Termeni precum ‘deschidere’ și ‘reformă’ pot sugera un anumit tip de candidat, în timp ce ‘rigoare teologică’ și ‘capacități administrative’ pot indica alt profil.”

Întâlnirile discrete din spatele zidurilor Vaticanului

Cele mai relevante semnale vor apărea în cadrul așa-numitelor „congregații generale”, reuniuni zilnice ale cardinalilor înainte de conclav. În 2013, Jorge Mario Bergoglio – viitorul Papă Francisc – a impresionat colegii printr-o intervenție în care critica autoizolarea Bisericii și cerea o deschidere reală către lumea modernă. Câteva zile mai târziu, avea să fie ales.

Votul propriu-zis se va desfășura în Capela Sixtină, în cel mai strict secret. Cardinalii vor fi complet izolați, fără acces la presa externă sau la alte mijloace de comunicare. Odată ce toți sunt prezenți, maestrul ceremoniilor liturgice va rosti, în latină, celebrul „Extra omnes!” – semnalul ca toți cei care nu sunt implicați direct să părăsească încăperea.