AcasăȘTIRI EXTERNECIA a pierdut plutoniu în Himalaya. Zeci de morți

CIA a pierdut plutoniu în Himalaya. Zeci de morți

CIA a pierdut plutoniu în Himalaya. Zeci de morți/Foto: Scroll.in

Natura nu ar fi singurul responsabil de inundațiile catastrofale care au lovit în luna februarie statul Uttarakhand aflat în nordul Indiei.

La 7 februarie, statul Uttarakhand a fost lovit de o catastrofă naturală de mare amploare. În valea Dhauliganga, inundații de o rară violență au măturat totul în calea lor, sate, drumuri, baraje și, din păcate, populații, înregistrându-se zeci de morți și sute de dispăruți. Sute de soldați și paramilitari, precum și elicoptere și avioane militare, au fost mobilizați în regiune.

Oamenii de știință au explicat catastrofa: o bucată de ghețar s-a rupt în înălțimile înghețate din Himalaya, a blocat fluxurile acvatice obișnuite, dar a sfârșit prin a se sparge sub presiunea apelor, eliberând apoi un torent ucigaș.

Însă, după cum relatează un corespondent local al BBC citat de Popular Mechanics, dezastrul ar fi avut ale cauze la origini. Natura, schimările climatice și creșterea temperaturilor în lanțul himalayan nu ar fi singurii responsabili de tragedia din Uttarakhand.

Potrivit unora, CIA – Agenția Centrală de Informații, serviciul secret extern al SUA și o veche aventură datând din anii 1960 au cauzat explozia ghețarului ucigaș.

La 16 octombrie 1964, China a efectuat primul său test cu o bombă atomică, în cadrul unei operațiuni denumită 59-6, devenind al cincilea stat care deține arma nucleară după Statele Unite, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franța

În regiunea îndepărtată Lob Nor, situată în vestul țării, militarii chinezi au a detonat o bombă de 22 kilotone, cu 50% mai puternică decât cea care pulverizase orașul japonez Hiroshima.

James Bond în Tibet

Desigur, Statele Unite nu au putut lăsa China comunistă să desfășoare în secret experimente nucleare, și au comandat spionilor CIA să adune informații despre acest nou venit în clubul puterilor nuclcare și despre natura armelor sale mortale.

Cea mai apropiată regiune „prietenoasă” de Lob Nor se afla în Himalaya, în India, o țară care intrase în conflict cu China cu câțiva ani mai devreme.

Prin urmare, cele două țări au înființat o operațiune comună, constând plasarea dispozitivelor de supraveghere în zonele muntoase înalte. Însă senzorii acelor aparate funcționau folosind plutoniu 238.

Prin urmare, în 1965, o expediție secretă și-a propus să își instaleze gadgetul extrem de radioactiv pe Nanda Devi, cel mai înalt munte situat pe teritoriul indian.

Muntele le-a furat jucăria

Dar condițiile climatice extrem de ostile și lipsa de oxigen îi forțează pe „alpiniști” să-și lase echipementele radioactive (care au fost ascunse) înainte ca ele să fie instalate, în speranța unei reluări a misiunii în primăvară.

Însă situația s-a înrăutățit. O expediție indiană de recuperare a dispozitivelor a descoperit că acestea dispăruseră, aparent în urma unei alunecări de teren, purtând plutoniul cu ele.

Sarcina de a le găsi a revenit apoi unui alt grup de veterani ai Everestului, proaspăt recrutați din Statele Unite, într-un scenariu abracadrabant care a ispirat câteva scenarii la Hollywood.

Însă fără succes, prețiosul dar periculosul plutoniu s-a pierdut astfel pentru totdeauna, fără ca cineva să știe cu adevărat ce i se întâmplase. Misiunea a fost abandonată ulterior.

Însă populațiile locale nu au uitat cele întâmplate. Mulți sunt de părere că plutoniul 238 se află încă, undeva, în zona aleasă de americani. Și, continuând să emită căldură, ar fi fost cauza inițială a ruperii ghețarului care a adus inundații și moarte în statul Uttarakhand.

Experții sunt însă sceptici. La aproape șase decenii de la aceste evenimente și cu un timp de înjumătățire de 87,75 de ani, plutoniul american și-a pierdut o mare parte din capacitatea sa radioactivă.

Misiune reușită, în final

CIA a reușit ulterior să planteze un astfel de dispozitiv. În 1967, un grup de alpiniști au instalat unul sub vârful Nanda Kot, un masiv muntos înalt de 22.510 de picioare. A fost îngropat în zăpadă trei luni mai târziu și a încetat să funcționeze, în ciuda faptului că a obținut suficiente date despre testelele chinezești pentru a indica – la acea vreme – că Beijingul nu avea încă un focos nuclear cu rază lungă de acțiune.

 

author avatar
Tudor Borcea