Cel mai probabil, târguielile summitului UE se vor încheia cu un compromis financiar, după mai bine de patru zile de jonglerii cu miliardele, negocieri și circ politic. O telenovelă începută vineri dimineață în care au strălucit țările „frugale” – Olanda, Suedia, Danemarca, Austria – plus Finlanda. Păi dacă “Europa împrumută pentru Europa”, așa cum a spus Comisarul european pentru piața internă, francezul Thierry Breton, atunci de ce liderii săi se ceartă ca la ușa cortului pentru fondul de relansare economică propus?
Premierul olandez Mark Rutte a jucat cel mai tare la cacialma. Membru important al grupării Renew Europe a lui Emmanuel Macron și Dacian Cioloș (altminteri declarată foarte pro-europeană!), Rutte a blocat sistematic toate discuțiile cu ceilalți 26 de europeni și a insistat în permanență ca țara lui să aibă un drept de veto și de control asupra felului în care sunt distribuiți și folosiți banii.
Franţa şi Germania şi Comisia Europeană propuseseră granturi în valoare de 500 de miliarde de euro, în schimb Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia s-au opus acestei sume și nu au fost dispuse să accepte ca valoarea subvenţiilor să depăşească nivelul a 350 de miliarde de euro. „Mark Rutte se comportă ca un polițist”, a declarat premierul bulgar Bojko Borisov. Pentru Viktor Orban, premierul olandez are un “stil comunist”, în timp ce prim-ministrul Portugaliei a declarat că „opoziția celor patru frugali nu mai este acceptabilă”. „Dacă rămâne o narațiune a acestui Consiliu european, va fi cea a „răului” Mark Rutte, olandezul zburător care,cu intransigența sa, a ținut Europa sub control”, titra Corriere della Sera.
Viitorul UE sau combinațiile politicienilor?
„Preşedintele Republicii Franceze şi cancelarul federal german Angela Merkel nu contenesc să lupte pentru a face să fie înţeleasă miza acestei negocieri”, a tunat ministrul francez al finanţelor Bruno Le Maire. Emmanuel Macron a denunțat reaua voință a unor omologi ai săi, cu Rutte în capul listei. Marcați de disensiuni profunde și ambiții, liderii europeni au insistat că „un acord este necesar” (Macron) , discuțiile „arată că toată lumea dorește o soluție, mai degrabă decât anularea acesteia până mai târziu” (ministrul german de externe, Heiko Maas), în timp ce, veseli nevoie mare, reprezentanții Maltei la UE au postat ieri o fotografie cu medajul că încă nu și-au pierdut speranța și speră să țină „ochii deschiși”.
“Moderat optimist” s-a declarat și Klaus Iohannis ( de la „relativ”, săptămâna trecută”, dar „vestea bună este că toată lumea își dorește să ajungem la un acord”. Vestea proastă e că nu s-a înțeles prea bine cum a negociat președintele nostru cu „greii” de la Bruxelles.Optimism și în tabăra “zgârciților”, potrivit Bloomberg, Olanda, Austria, Danemarca și Suedia ar fi în sfârșit gata să accepte o soluție care include un pachet de 390 miliarde de euro în subvenții, restul ajutorului urmând să fie acordat în termeni de împrumuturi. Sunt mulți bani pentru acest Recovery Found – o miză de 1.820 miliarde euro – ochii întregii planete sunt ațintiți asupra Bruxellesului. Mesajul summitului de la Bruxelles – solidaritate, unitate, relansare economică –se dovedește a fi unul chinuit și a arătat de fapt slăbiciunile UE în jurul ieșirii din criză. La fel și combinațiile exasperante ale liderilor săi.