China, sub presiunea tehnologică de la Washington

Planul SUA, aprobat marți, 8 iunie, de Senat, de a contracara China în domeniul tehnologiei nu este doar un alt capitol în disputa comercială dintre Washington și Beijing. Acesta este un punct de cotitură major care ar putea avea implicații profunde pentru China, explică mai mulți experți. 

Washingtonul vrea să pună aproape 250 de miliarde de dolari pe masă pentru a-și finanța războiul tehnologic împotriva Chinei. Senatul a aprobat, cu o majoritate covârșitoare, marți, 8 iunie, un proiect de lege vast pentru ca SUA să rămână „competitivă” în secolul 21, prin investiții mari în tehnologii de ultimă generație, încercând în același timp să încetinească eforturile Beijingului de a ajunge din urmă, sau chiar de a depăși Statele Unite.

„Vrem ca lumea de mâine, modelată de cei care vor stăpâni tehnologiile viitorului, să reflecte viziunea noastră democratică sau vom lăsa să se impună un model autoritar ca cel susținut de președintele Chinei, Xi Jinping?”, a lansat Chuck Summer, liderul majorității democrate din Senat.

„Suntem angajați într-o competiție pentru a câștiga secolul 21 și s-a dat startul”, a adăugat Joe Biden, președintele SUA.

Semi-conductori, maxi-miză

Acest ton foarte agresiv i-a nemulțumit foarte mult pe oficialii chinezi, care s-au grăbit să-și exprime „indignarea profundă”. „Denunțăm hotărât această viziune americană asupra Chinei ca inamic”, a declarat Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez.

Beijingul are motive să fie contrariat de conținutul planului american. În special prin angajamentul de a elibera 54 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea industriei americane a semiconductorilor. Lipsa actuală a acestor cipuri care afectează o gamă largă de sectoare – de la industria auto până la fabricarea mașinilor de spălat, a smartphone-urilor sau chiar a periuțelor de dinți electronice – și-a demonstrat pe deplin rolul crucial în lanțul comercial global.

Dar a devenit și o miză majoră în confruntarea economică dintre China și Statele Unite. „Acești semiconductori sunt esențiali pentru echipamentul necesar implementării 5G, iar controlul acestei tehnologii în centrul aplicațiilor precum orașele conectate, mașinile electrice sau chiar inteligența artificială, este unul dintre principalele câmpuri de luptă dintre Washington și Beijing”, afirmă Mary-Françoise Renard, specialistă în economia chineză la Universitatea Clermont Auvergne, contactată de France 24.

China, dependentă de know-how-ul american

Deocamdată, China rămâne foarte dependentă de know-how-ul american în acest domeniu și trebuie, în plus, să importe semiconductori din țări aliate Washingtonului, precum Taiwan și Coreea de Sud. Beijingul a decis în ultimii ani să investească în acest sector, dar anunțul american „înseamnă probabil că Beijingul va trebui să îi aloce și mai mulți bani dacă speră ca într-o zi să recupereze decalajul și să obțină o oarecare independență în acest sens”,explică Zeno Leoni, specialist în relații sino-americane la King’s College din Londra.

Planul votat de Senat include, de asemenea, dispoziții pentru contracararea anumitor companii chineze în special. Textul prevede să nu se mai importe drone construite de grupuri chineze „având o legătură cu sectorul militar” și vrea să interzică membrilor administrației americane să descarce TikTok, rețeaua socială creată în China.

Pe linia Trump și dincolo de ea

Dispoziții care pot părea anecdotice, dar „care reprezintă un semnal clar trimis la Beijing pentru a-l face să înțeleagă că timpul măsurilor  împotriva companiilor chineze nu a fost o anomalie a erei Trump”, subliniază Andrew Small, specialist în politica externă chineză la Fondul german Marshall din Berlin.

Dincolo de conținutul său, însăși existența acestui text și filozofia sa generală reprezintă o amenințare pentru China. Autoritățile chineze „ar putea spera că polarizarea politică puternică din Statele Unite ar complica adoptarea oricărui text major, dar marea majoritate care a susținut acest plan arată că, în ceea ce privește concurența cu China, există un consens bipartizan”, notează Andrew Small.

Un nou Război Rece tehnologic

Este cu atât mai semnificativ cu cât acest proiect de lege ilustrează o schimbare de atitudine a Statelor Unite în abordarea sa de a contracara China. „Până acum, Washingtonul adoptase o strategie reacționară de sancționare punctuală a companiilor sau de stabilire a barierelor vamale. Cu acest plan, Statele Unite intră într-o logică mai proactivă în care statul este mai implicat în definirea sectoarelor strategice pe care să le susțină – precum computerele cuantice, inteligența artificială, automatizarea”, rezumă Zeno Leoni.

„Nu am văzut niciodată statul american devenind atât de implicat în definirea sectoarelor tehnologice prioritare de la Războiul Rece încoace”, spune Andrew Small.

Pentru Mary-Françoise Renard, „în multe privințe, acest program seamănă cu o versiune americană a planului„ Made in China 2025 ”care, în 2015, a stabilit foaia de parcurs a Beijingului pentru a deveni liderul mondial în domeniul tehnologic”.

Prin urmare, Beijingul se confruntă cu o nouă realitate în care superputerea americană copiază într-un fel modelul intervenționist chinez pentru a-și spori avantajul tehnologic și a limita accesul companiilor chineze la inovațiile sale. Pe scurt, „asta înseamnă că mai mult ca oricând, China va trebui să investească pentru ca tehnologia de care are nevoie să fie chineză”, rezumă Mary-Françoise Renard.

Banii nu rezolvă totul

Din punct de vedere financiar, aceasta nu este o problemă, deoarece buzunarele Beijingului sunt mai adânci decât cele ale oricărei alte țări. „Dar înseamnă, de asemenea, că China va trebui să pregătească mai mult personal pentru a efectua cercetările de bază necesare, iar acest lucru este defavorabil, deoarece are ceva de recuperat și nu este cel mai atractiv sector din punct de vedere al remunerației pentru tinerii cercetători”, notează expertul de la Universitatea Clermont Auvergne.

Pe termen scurt, această nouă strategie americană de combatere a Chinei riscă, prin urmare, să penalizeze Beijingul în această cursă tehnologică. Dar dacă superputerea asiatică reușește să se adapteze la ea, „acest lucru poate să-i fie benefic pe termen lung, deoarece este forțată să-și accelereze procesul de transformare economică pentru a deveni independentă din punct de vedere tehnologic”, conchide Zeno Leoni.