Liderul Xi Jinping a anunțat în august campania „curăță-ți farfuria” pentru a pune capăt a ceea ce el a numit o risipă de alimente “șocantă și dureroasă”. Dar realitatea este alta: toată lumea a văzut acest efort ca un mesaj pentru a-i determina pe chinezi să mănânce mai puțin, un avertisment cu privire la lipsa de alimente. A doua economie a lumii a acceptat să cumpere mâncare din SUA, în pofida tensiunilor comerciale, iar fermierii americani exportă volume record de soia, porumb și carne de porc.
Beijingul nu va admite oficial că China devine din ce în ce mai dependentă de mâncarea străină – asta ar fi o dinamită politică – dar acum este evident că țara trebuie să cumpere produse alimentare din străinătate, notează Newsweek. China produce mult mai multe alimente decât este nevoie, susținea în 2019 agenția oficială de știri Xinhua. Afirmații demontate în 2020, un an deosebit de dificil pentru agricultura chineză. Seceta în nord, taifunurile în nord-est și infestările cu dăunători din sud-vest au agravat situația. Inundațiile din bazinul mijlociu și inferior al fluviului Yangtze – provinciile Hubei, Anhui, Jiangxi și Jiangsu – din iunie au lovit regiunile de creștere a orezului. Inundațiile din Jilin și Heilongjiang în toamnă au afectat culturile de porumb și orez. Începând din 2018 și continuând în 2020, pesta porcină africană s-a extins în China. De asemenea, porcii au fost sacrificați și într-un efort de a preveni răspândirea Covid-19. Chinezii au pierdut o mare parte din aprovizionarea cu acest aliment de bază în timpul pandemiei globale.
Peste un miliard de oameni depind de importurile alimentare
Agricultura Chinei este, de asemenea, afectată de tendințele pe termen lung. Pe măsură ce țara se dezvoltă, pierde terenuri agricole în favoarea fabricilor, de exemplu. Mai mult, politicile greșite conduc la lipsuri severe de apă. Au dispărut aproape 1000 de lacuri din bazinul Yangtze, o regiune care se întinde pe mii de kilometri și unde trăiesc 460 de milioane de oameni. Potrivit lui Gregory Copley, președintele Asociației Internaționale de Studii Strategice, “peste 80% din apa Chinei este poluată”. Dacă toate acestea nu ar fi fost suficient de rele, o populație urbană din ce în ce mai bogată solicită alimente proteice de mare valoare – în special carne de vită, porc, păsări de curte și miel. Acest lucru necesită mai multă apă și mult mai multă producție agricolă. „Se pare că însuși Partidul Comunist nu crede că va avea suficient pământ sau apă pentru a produce nu doar hrană umană, ci și hrana pentru animale de care va avea nevoie. Pentru a-și rezolva problema alimentară, China va continua să cumpere terenuri agricole în Africa, Canada și în întreaga lume, dar este de asemenea posibil ca Xi să încerce măsuri mai agresive pentru a asigura autosuficiența alimentară”, spune Cleo Paskal de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor, citată de analistul ecomic al Newsweek, Gordon Chang. Rezultatul net? China este acum cel mai mare importator de alimente din lume. Și va trebui să importe și mai mult în anii următori. Experții estimează că autosuficiența alimentară a Chinei va scădea la aproximativ 91% până în 2025. Și în cele din urmă Xi Jinping nu poate fi fericit văzând China cum depinde din ce în ce mai mult de o națiune pe care a identificat-o drept inamicul său – Statele Unite, pentru a-și hrăni 1,4 miliarde de oameni.
