Letonia şi Estonia au cerut contribuţii din partea ţărilor NATO un procent din PIB, ca măsură de susţinere financiară pentru Ucraina.
Ministrul leton de externe Krisjanis Karins a declarat miercuri că finanţarea fondului plurianual de 100 de miliarde de euro destinat susţinerii Ucrainei, propus de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar putea fi asigurată prin contribuţiile statelor membre ale Alianţei.
0,25% din PIB pentru Ucraina
Ministrul eston de externe Margus Tsahkna a anunţat că ţara sa le-a propus celorlalte ţări membre ale NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor militar pentru Ucraina.
„Trebuie să asigurăm asistenţă de securitate de încredere şi predictibilă pentru Ucraina pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puţin pe contribuţii voluntare şi mai mult pe angajamente ale NATO. Mai puţine oferte pe termen scurt şi mai multe angajamente pe termen lung”, a motivat Stoltenberg.
Măsură de precauţie anti-Trump
Potrivit unor diplomaţi, un scop al iniţiativei de creare a acestui fond special este de a preveni orice reducere a ajutorului american pentru Ucraina în eventualitatea în care Donald Trump ar deveni din nou preşedinte al SUA.
Ungaria respinge decizia
Ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, “a afirmat clar că Ungaria nu va susţine nicio propunere a NATO care ar putea apropia Alianţa de război sau care o va transforma dintr-o coaliţie defensivă într-una ofensivă“, a anunţat pe platforma X purtătorul de cuvânt al guvernului ungar.
În schimb, ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a spus că sprijină eforturile lui Stoltenberg, iar omoloaga sa canadiană Melanie Joly a declarat că salută „orice formă de sprijin pe care Ucraina o poate avea”.