Văzuți cândva ca niște ciudați inofensivi, adepții teoriei conspirației de dreapta, care pretind că sunt loiali Reich-ului german de mult dispărut, au devenit o preocupare tot mai mare în materie de securitate, după ce două celule teroriste au fost acuzate de comploturi violente.
După ce un aristocrat a fost reținut în decembrie pentru un presupus complot de lovitură de stat armată, o profesoară pensionară supranumită “bunica terorii” a fost una dintre cele cinci persoane acuzate luni de conspirație în vederea răpirii unui ministru de rang înalt.
Aceștia sunt departe de huliganii neonaziști skinhead care au fost cândva imaginea extremei drepte germane sau de tinerii singuri și supărați care constituie ținte evidente pentru radicalizare.
Politologii au declarat pentru The National că cele două presupuse comploturi sunt legate între ele și provin dintr-o lume de extremiști și adepți ai teoriei conspirației care a crescut în forță în timpul pandemiei.
Așa-numiții Reichsbuerger (Cetățeni ai Reich-ului) refuză să recunoască democrația postbelică din Germania și cred că Reichul german( 1871 până în 1945) încă mai există. Unii poartă pașapoarte false sau refuză să plătească impozite.
“Toate acestea, timp de câțiva ani, au fost destul de inofensive”, spune Hans-Jakob Schindler, fost diplomat german și director la Counter Extremism Project. “Primeau amenzi și hărțuiau autoritățile locale, dar nu plănuiau violențe pe scară largă.
“Totul s-a schimbat în jurul anului 2017”, când, pentru prima dată, un polițist bavarez a fost ucis în timp ce făcea o razie la locuința unui Reichsbuerger, care, bineînțeles, nu plătise niciun impozit. De atunci încolo, “scena a devenit mai violentă”, odată cu pandemia.
Extremiștii de dreapta și-au dat seama imediat că orice tip de criză societală severă este ceva de care pot profita.
Violența de extremă dreaptă din Germania nu este nimic nou, iar o serie de atacuri rasiste din ultimii ani a zguduit o țară extrem de sensibilă la acest subiect din cauza istoriei sale traumatice din secolul al XX-lea.
Dar o nouă provocare a mișcării Reichsbuerger este faptul că unii membri nu au fost niciodată în atenția serviciilor de securitate sau nu se încadrează în profilul obișnuit.
În cadrul complotului de răpire, suspecții doreau să se dea drept oficiali din anturajul cancelarului Olaf Scholz sau președintelui Frank-Walter Steinmeier pentru a face un anunț de “steag fals” care să restabilească Reichul german din 1871.
Zisa “bunicuță a terorii”, o profesoară de teologie în vârstă de 75 de ani, identificată de procurori ca fiind Elisabeth R., este suspectată de a fi creierul ideologic din spatele acestui complot. A fost arestată în octombrie.
Unii politicieni au încercat să minimizeze amenințarea și au sugerat că raidurile din decembrie, în care 25 de persoane au fost arestate într-una dintre cele mai mari operațiuni antiteroriste din istoria Germaniei, au fost exagerate.
Dar unii dintre suspecți au dobândit deja arme, spun procurorii, și ar fi putut comite acte de violență chiar dacă nu ar fi avut niciodată de gând să răstoarne cu adevărat statul german.
Faptul că unul dintre suspecții în cazul din decembrie a fost un fost membru al parlamentului de extremă dreapta, Birgit Malsack-Winkemann, a condus la îngrijorarea că o bandă de extremiști ar fi putut lua cu asalt Bundestagul.
O altă îngrijorare a fost aceea că Reichsbuerger ar fi recrutat în poliție și armată, care se confruntă de mult timp cu acuzații de extremism în rândurile lor.
Serviciile de informații estimează că aproximativ 23.000 de persoane fac parte din scena Reichsbuerger, deși aceasta nu are o organizare sau o conducere clară.