Cei doi favoriți la asuccesiunea lui Merkel cer o UE mai puternică în fața SUA și Chinei

Olaf Scholz și Armin Laschet, aflați aproape umăr la umăr în sondaje, au cerut joi, 23 septembrie, o consolidare a blocului comunitar, în timpul dezbaterii finale a unei campanii electorale total indecise.

Decalajul s-a redus și mai mult între social-democrații lui Olaf Scholz, ușor în frunte cu 25%, și creștin-democrații lui Armin Laschet, creditați, cu 23%, cu un scor istoric scăzut, potrivit unui sondaj pentru canalul public ZDF publicat joi seara.

„Când toată lumea vorbește, nimeni nu spune nimic”

Scrutinul legislative din Germania este urmărit îndeaproape, în Europa și în întreaga lume, de partenerii îngrijorați de paralizia Germaniei în lunile de negocieri pentru formarea unei coaliții și a primului guvern post-Merkel.

O ultimă dezbatere de joi seară între liderii celor șapte mari partide nu a permis o clarificare, în special cu privire la formarea viitoarei echipe de două, chiar și trei partide, care va lua în lunile următoare frâiele Germaniei.

„Când toată lumea vorbește, nimeni nu spune nimic”, a rezumat săptămânalul Der Spiegel după cele 90 de minute de discuții.

Totuși, această ultimă întâlnire televizată a oferit informații cu privire la viitoarele orientări diplomatice ale primei puteri economice europene, un subiect până acum puțin prezent în campania electorală.

„Suveranitatea europeană”

Astfel, se pare că se formează un consens cu privire la necesitatea consolidării „suveranității europene”, termeni folosiți de Scholz și Laschet, în fața SUA și Chinei.

Într-o „lume care va număra în curând 10 miliarde”, este important să formăm o „Uniune Europeană puternică, pentru că altfel nu vom juca un rol”, a avertizat Scholz, actualul vicecancelar și posibil viitor șef de guvern, scrie Le Point.

Olaf Scholz a declarat că „înțelege iritarea” Franței după anularea de către Australia a unui important contract de submarine de la Naval Group. Scholz și-a reiterat atașamentul față de NATO, pe care stânga radicală Die Linke îl respinge, un potențial partener de coaliție.

„Avem nevoie de mai multă Europă, trebuie să vorbim cu o singură voce, trebuie să lansăm proiecte comune și proiecte de armament pentru a putea acționa odată ce Statele Unite se vor fi retras și este o sarcină pe care următorul guvern va trebui să o îndeplinească”, a adăugat adversarul său Armin Laschet, care încearcă să reducă din decalaj în sondaje.

La umbra mare a lui Merkel

Aceste alegeri ar putea da o lovitură conservatorilor Angelei Merkel care până acum adunaseră întotdeauna peste 30% din voturi la alegerile legislative.

Liderul lor are mari dificultăți de a păși pe urmele Angelei Merkel, care se bucură de o popularitate constantă.

Lider al celei mai populate regiuni germane, Renania de Nord-Westfalia (vest), Laschet, în vârstă de 60 de ani, plăcut, dar deja autorul unor gafe, se luptă să convingă chiar și în propria tabără. El riscă să-și supună partidul la o înfrângere istorică, privându-l de cancelarie și, mai rău, expulzându-l din viitorul guvern.

În schimb, social-democrații au vântul la pupa: după ce au înlănțuit mai multe înfrângeri electorale în ultimii ani, SPD a reușit să inverseze tendința de la începutul anului și de la investitura candidatului său de 63 de ani, Olaf. Scholz, actual vicecancelar și ministru al Finanțelor.

Nu foarte carismatic, acest susținător al aripii centriste a social-democraților a desfășurat până acum o campanie impecabilă, ajungând până la a se prezenta drept adevăratul succesor al lui  Merkel.

Consens: Fără extrema dreaptă

Ecologiștii conduși de Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani, sunt așteptați să joace un rol cheie în viitorul guvern, chiar dacă locul al treilea în intențiile de vot este o dezamăgire pentru activiști.

Baerbock nu a ascuns preferința ei pentru o coaliție cu social-democrații, dar partidul ei nu exclude să lucreze cu conservatorii, așa cum se întâmplă deja în unele landuri.

Toate partidele au exclus până acum asocierea cu extrema dreaptă AfD, dar o altă formațiune, liberalii FDP, creditați cu 12% din intențiile de vot, se profilează ca pivot al unei alianțe de trei, cu ecologiștii și conservatorii sau cu social-democrații.