Când s-a declanșat criza energetică în Europa, la început de septembrie, mulți s-au grăbit să privească spre Moscova, preferând laitmotivul „Rusia e de vină” oricărei încercări de a găsi o explicație pentru ce se întâmplă; între timp, ne-am lămurit că (de data asta) Vladimir Putin nu și-a băgat coada și aici. Atunci, cine este responsabil de explozia prețurilor la facturile de energie ale consumatorilor casnici? Să fie o înțelegere tacită între corporațiile din piață? Se prea poate, însă în povestea asta parcă e mai mult de atât. Alde Greta Thunberg&friends nu sunt deloc străini de criza energetică, la fel cum deciziile Beijingului au ajuns să influențeze viața europenilor.
China se confruntă cu o lipsă reală de energie electrică, parțial din cauza raționalizării decise chiar de guvernul lui Xi Jinping. În aceste zile, întreg echilibrul economic global este pus în mare pericol de politica Partidului Comunist. În mare măsură atribuită deficitului de cărbune, care este încă utilizat pe scară largă în China, această criză energetică provoacă deja multe lipsuri pe piața bunurilor de consum, iar asta are repercusiuni majore asupra tuturor statelor lumii. Pericolul, perceptibil doar pentru specialiști, ar putea provoca un mare accident economic și o hiper-inflație în lunile care vin.
Rezervele de cărbune, „arestate” de ecologiști
De ce este o criză energetică fără precedent în China? Din cauza lipsei de cărbune. Cum e posibil așa ceva? Păi, la presiunile internaționale exercitate de ecologiștii sprijiniți de corporații (și Washington), Beijingul a acceptat să-și reducă dependența de cărbune pentru obținerea energiei electrice. În decembrie 2020, China a raționalizat energia electrică!; s-au închis multe mine, a dispărut cărbunele din piață, astfel că energia a devenit… un lux.
În realitate, chinezii trăiesc un paradox, căci această lipsă de cărbune este una organizată. Conform tuturor analiștilor economice, China are rezerve dovedite de cărbune pentru câteva decenii de acum încolo. Și, atunci, de ce nu umblă la ele pentru a reechilibra piața? Din cauza obiectivului ecologic (emisii zero de carbon) impus Beijingului de organizațiile internaționale, la presiunea ONG-urilor de mediu. Neoficial, se spune că aproape o treime din emisiile de CO2 din lume provin din China.
Așadar, raționalizarea energiei electrice în China este un rezultat direct al aplicării standardelor globale de mediu.
Criza în cifre. Tensiune industrială în cea mai puternică economie a lumii
O adevărată tensiune industrială a lovit cea mai puternică economie a lumii. Luni la rând, din cauza raționalizării decise de Partidul Comunist, 17 regiuni reprezentând 66% din PIB-ul Chinei au impus restricții asupra producției de energie electrică, în special în sectorul industrial.
Dar amploarea consumului global de energie obligă fabricile să crească producția și, astfel, să se folosească de rezerve. În replică la cererea tot mai mare a consumatorilor, Beijingul dispune întreruperi frecvente de energie. De exemplu, gigantul taiwaneză Unimicron, un colos în domeniul IT, furnizor principal pentru Apple, a dezvăluit că și-a închis producția de joi, 30 septembrie, până duminică, 3 octombrie. La fel, un subcontractant al producătorului american de mașini electrice Tesla a fost în imposibilitatea de a onora o comandă primită din cauza lipsei de energie electrică. Este de așteptat ca industria Chinei, grav lovită, să nu mai poată furniza bunuri foarte căutate pe piață, precum telefoane mobile și computere.
Toate scenariile arată că iarna lui 2021 va fi cea mai grea din istorie. Situația pare blocată, iar întreaga planetă va fi condamnată la lipsuri. Niciodată în ultimii ani nu a existat o situație ca aceasta, în care să-și dea mâna mai mulți factori (de la corporații la ONG-uri de mediu) și să pună pe butuci un sector vital pentru economie. Elementele puse pe hârtie indică o continuare a creșterii accentuate a prețurilor la energia electrică. Deoarece standardele de mediu, atât dragi ecologiștilor ca Greta Thunberg împiedică orice revenire și creștere economică, în piață deja se vorbește despre o nouă „stagflație” globală.