Odată cu evoluţia tehnologică, au apărut metode moderne de extorcare. Se bazează pe şantajul emoţional.
De exemplu, Kai Zhuang, un elev din China, a fost dat dispărut de către liceul său săptămâna trecută şi a fost găsit ulterior „foarte îngheţat şi speriat” într-un cort, într-o zonă rurală din Utah, după ce escroci anonimi l-au convins pe tânărul de 17 ani să se izoleze.
Răpitorii l-au monitorizat video
Practic, tânărul nu şi-a dat seama că „s-a răpit” singur. Atât de profundă a fost manipularea infractorilor.
„Răpitorii virtuali” au trimis o cerere de răscumpărare şi o fotografie – pe care Zhuang şi-a făcut-o singur – părinţilor săi din China şi au pretins că a fost răpit.
Familia lui Zhuang a plătit în cele din urmă răpitorilor 80.000 de dolari (aproximativ 73.000 de euro).
Cum funcţionează „răpirea virtuală”
Răpirile virtuale implică infractori care sună sau trimit mesaje unei victime pentru a o păcăli şi a o face să creadă că o persoană dragă a fost răpită, deşi persoana respectivă este de fapt în siguranţă.
„Pentru a-şi speria ţintele şi a le determina să ia decizii pripite, vor ameninţa că îi vor provoca răni persoanei dragi, dacă închid sau dacă încearcă să contacteze pe cineva”, spun experţii.
Reţelele sociale le permit infractorilor să studieze şi să adune informaţii despre victime înainte de a intra în contact, ceea ce le permite să obţină informaţii valoroase despre viaţa unei persoane.
Acest tip de infracţiune pare să ducă şi la plăţi mai mari acum. În trecut, infractorii vizau persoane mai vulnerabile – cum ar fi imigranţii fără documente şi persoanele care nu erau vorbitoare de limba engleză – pentru sume mici.
Dar în cazul lui Zhuang, oficialii au declarat că părinţii săi au plătit o răscumpărare consistentă.