Guvernele și autoritățile de reglementare la nivel global caută modalități comune de a evalua performanța de mediu a companiilor, dar acestea încearcă să-și spele imaginea fără a face schimbări serioase.
Liderii de afaceri la nivel mondial care s-au adunat la conferința climatică COP26 din noiembrie anul trecut s-au zbătut pentru a se poziționa drept campioni ai mediului, cu promisiuni de acțiuni agresive pentru a pune lumea pe drumul spre emisii nete de carbon zero.
Cu toate acestea, în mijlocul angajamentelor optimiste din Glasgow, observatorii sceptici și-au exprimat temeri de „greenwashing” – afirmații nefondate ale companiilor privind angajarea în politici de climă.
„Greenwashingul este noua negare a climei”, a scris Laurence Tubiana, directorul executiv al Fundației Europene pentru Climat și un arhitect cheie al Acordului de la Paris din 2015.
Astfel de avertismente ajută acum la accelerarea acțiunii companiilor globale și autorităților de reglementare pentru a oferi standarde mai largi și mai consecvente de dezvăluire legate de climă, susține Financial Times.
Primul pas a fost înființarea Comitetului pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate(ISSB) – un nou organism care va stabili un cadru unic pe care autoritățile de reglementare din întreaga lume îl pot folosi în acest an pentru a stabili reguli privind dezvăluirile de sustenabilitate.
Autoritățile europene elaborează separat o directivă de divulgare a durabilității care se va aplica majorității companiilor listate de pe continent.
În februarie, Comisia Europeană a anunțat că investiţiile în anumite centrale nucleare şi centrale pe gaze vor putea fi etichetate drept „sustenabile”, un proiect privind taxonomia în domeniul climei care a provocat diviziuni în rândul statelor membre şi investitorilor.
Autoritățile de reglementare din SUA au fost mai lente decât omologii lor europeni în a dezvolta reguli legate de climă. Acum, însă, dau semne de mișcare sub administrația Biden.
Influentul Gary Gensler, șeful Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse, și-a instruit autoritățile de reglementare să elaboreze proiecte de reguli care să solicite companiilor să dezvăluie informații cu privire la riscurile lor climatice.
Dar lobbyștii corporativi au respins propunearea, pe motiv că nu este încă posibil să se furnizeze astfel de estimări cu încredere și că greșelile i-ar putea lăsa pasibili de procese.
Între timp, progresul în ceea ce privește regulile de dezvăluire a schimbărilor climatice pe alte piețe de top continuă să varieze considerabil.
În Marea Britanie, 1.300 de companii mari vor fi obligate din aprilie să raporteze informații în cadrul stabilit de Taskforce for Climate-Related Financial Disclosures, o inițiativă condusă de fostul guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney.
China intenționează, de asemenea, să impună companiilor dezvăluiri obligatorii privind clima. Cu toate acestea, o va face numai după ce banca centrală va testa sistemul cu un set limitat de firme și instituții financiare.
Totuși, tendința generală către dezvăluiri îmbunătățite privind sustenabilitatea provoacă o creștere a cererii de consultanță și alte servicii pentru a ajuta companiile să respecte reglementările emergente.
Acest lucru determină marile firme globale de servicii profesionale să investească masiv într-un domeniu de afaceri care acum arată ca principalul motor de creștere.
