Ce ar face polonezii în caz de război. Ce indică rezultatele unui sondaj de dată recentă

Ce ar face polonezii în caz de război? Un sondaj de dată recentă scoate la lumină câteva aspecte deloc de neglijat.

Se conturează tot mai clar ideea că oamenii simpli nu vor război, doar politicienii împing lucrurile în direcția asta.

Aflați în vecinătatea Ucrainei, țară afectată de război, dar și sub presiunea amenințărilor tot mai vocale din direcția Rusiei, polonezii se gândesc cu destulă preocupare la cum va arăta viitorul.

Un sondaj recent realizat de IBRiS pentru cotidianul Rzeczpospolita arată un fapt pe care autoritățile încearcă pe cât pot de mult să-l evite în discursurile publice: societatea poloneză este puțin dispusă să susțină activ o confruntare militară. Dacă ar izbucni războiul, aproape unul din trei polonezi (32,6%) ar părăsi locul în care trăiește, 18,5% declară că ar pleca în străinătate, în timp ce alți 14,1% ar căuta adăpost în interiorul țării, potrivit adevarul.ro.

În urmă cu doi ani, și anume în 2023, aceste cifre erau ceva mai mari – aproape 40% dintre aceștia aveau în vedere o formă de evacuare. Tot mai mulți polonezi spun acum că nu vor face nimic dacă va izbucni un război – 25%, comparativ cu 22% anul trecut. În schimb, doar 10,7% afirmă că s-ar înrola voluntar, în timp ce un sfert dintre respondenții la acest sondaj afirmă că ar ajuta ca voluntari – în spitale, centre de refugiați, organizații umanitare.

Cine vrea să plece din țară, în caz de război?

Cât despre intenția ca, în caz de agresiune, să fugă din țară, se poate spune că e mai frecventă în rândul femeilor (28%), al persoanelor între 40 și 49 de ani (43%) și al celor cu cel puțin doi copii (45%).

Iar, conform sursei citate, disponibilitatea de a lupta este mai mică în rândul celor care, teoretic, ar trebui să formeze nucleul unei armate de rezerviști. În segmentul 30–50 de ani, doar o mică parte declară că s-ar înrola voluntar.

„Europa preferă să se pozeze cu Zelenski decât să facă alegeri dificile”

Rezultatele sondajului apar în contextul discuțiilor privind un plan al președintelui Trump menit să pună capăt războiului din Ucraina.

„Ultimul plan de pace al lui Donald Trump a lăsat Europa în stare de șoc. Versiunea divulgată săptămâna trecută sugera recunoașterea autorității Rusiei asupra peninsulei Crimeea, recunoașterea de facto a teritoriilor ocupate de Rusia, fără aderare la NATO pentru Ucraina, ridicarea sancțiunilor și cooperarea economică între SUA și Rusia.

(…)

Europa se pricepe mult mai bine să dezbată decât să lupte efectiv. Preferă să se pozeze cu Zelenski decât să facă alegeri dificile. Promite să sprijine Ucraina oricât de mult ar fi nevoie, dar nu are ceea ce trebuie. Vrea un final fericit în stilul celui de-al Doilea Război Mondial; Trump nu este pe cale să i-l ofere.

Dacă politicienii europenii s-ar fi oprit măcar pentru o clipă să analizeze în mod corespunzător situația de pe front, ar fi realizat până în vara anului 2023 că Ucraina nu câștigă.

Poate că planul lui Trump va opri escaladarea unui război regional care ar putea deveni o catastrofă pan-europeană. Dacă va fi acceptat, ar putea deschide calea pentru aderarea Ucrainei la UE. Ar permite Europei să se elibereze de dependența sa militară față de SUA, fără a fi nevoită să lupte în același timp într-un război fierbinte prin procură.

Dacă ar fi respins, probabil că SUA nu ar mai furniza Ucrainei servicii esențiale, cum ar fi comunicarea prin satelit și schimbul de informații militare.

Europa ar trebui să își intensifice dramatic sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, ceea ce ar putea implica trupe pe teren – nu pe linia frontului, ci în fundal.Americanii ar începe să pună la îndoială garanția de securitate a NATO.

Dacă țările europene sprijină un război pe care administrația Trump l-a considerat imposibil de câștigat, de ce ar dori SUA să vină în ajutorul Europei?

Este Marea Britanie post-Brexit pregătită să se despartă de SUA din cauza Ucrainei? Cum rămâne cu Germania? Greu de spus ce fel de cancelar va fi Friedrich Merz dacă va fi ales de Bundestag săptămâna viitoare, dar pentru ca Europa să meargă singură fără SUA, ar fi nevoie cel puțin ca Regatul Unit, Germania și Franța să fie dispuse să conducă și, în mod ideal, să coopteze Polonia, Spania și Italia în alianța lor.

Polonezii au mai multă încredere în SUA decât în Germania. Emmanuel Macron vorbește limba integrării europene, dar pune pe primul loc interesele franceze.

Putin trebuie oprit, dar să nu uităm că numai presiunile lui Trump au determinat țările europene să-și mărească cheltuielile pentru apărare.”

Citiți mai multe AICI. 

Citiți și: Pace în Ucraina, fără Crimeea?

America părăsește Ucraina?