Cât de schimbată va fi politica externă a lui Biden?

Înapoi la acordurile internaționale și declarații de susținere pentru aliații  SUA agresați de Donald Trump: Joe Biden vrea să marcheze ruptura cu politica externă a predecesorului său. Dar în privința mai multor probleme cheie, începând cu rivalitatea Chinei, apare o anumită continuitate.

„Vom remedia alianțele noastre”, a promis noul președinte al Statelor Unite în timpul inaugurării sale. Washingtonul a revenit la Acordul climatic de la Paris și la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), semnalând revenirea la instituțiile multilaterale după patru ani de unilateralism frenetic. Spre ușurarea comunității internaționale, Joe Biden a pregătit, de asemenea, calea pentru o prelungire de cinci ani a New Start, ultimul tratat major de dezarmare nucleară cu Rusia. O altă schimbare remarcabilă, în ceea ce privește Arabia Saudită, un aliat apropiat al administrației Trump: viitorul secretar de stat Antony Blinken intenționează să pună capăt sprijinului american pentru coaliția militară condusă de Riad în războiul din Yemen. Noul director american de informații Avril Haines s-a angajat să lanseze un raport confidențial cu privire la asasinarea din 2018 a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi. Un gest care ar trebui să-l pună pe gânduri pe prințul moștenitor Mohammed ben Salman, considerat „responsabil” pentru crimă de către Senatul SUA.

Țelul suprem, interesele Americii

Dar dincolo de aceste rupturi emblematice, administrația Biden s-ar putea mulțumi cu o schimbare de ton și tactică, mai degrabă decât de o strategie. Paul Poast, profesor la Universitatea din Chicago, observă că politica externă americană de la sfârșitul Războiului Rece a avut întotdeauna scopul de a păstra primatul Statelor Unite, o provocare și mai presantă odată cu ascensiunea Chinei.”Poate că retorica se schimbă puțin, dar oricine este președintele, scopul final rămâne același. Și cu Biden, nu mă aștept să se schimbe acest lucru”, a spus el pentru AFP. Secretarul de stat desemnat, Antony Blinken, a mers atât de departe încât a recunoscut senatorilor că Donald Trump „a avut dreptate să ia o poziție mai fermă împotriva Chinei”. Și a confirmat, de asemenea, că Washingtonul va continua să-l considere pe oponentul Juan Guaido drept președinte al Venezuelei, numindu-l pe liderul Nicolas Maduro drept „dictator brutal” – o formulă pe care predecesorul său  Mike Pompeo nu o va nega. De asemenea, democrații și republicanii nu vor să se întoarcă la politicile păguboase din Afganistan sau Irak, după ani de “războaie nesfârșite”.

Antony Blinken a mai asigurat că nu va contesta recunoașterea Ierusalimului ca capitală a Israelului, ceea ce a provocat totuși o agitație planetară atunci când Donald Trump a anunțat-o la începutul mandatului său. „Măsurile lui Trump au avut ca scop apelarea la elementele mai extremiste ale politicii israeliene și, dacă Biden nu le inversează, poziția americană devine o modalitate de normalizare a acestor extreme”, spune Phyllis Bennis, expertă americană la Institutul pentru Studii Politice.Chiar și când vine vorba de Iran, paharul poate fi văzut pe jumătate plin sau pe jumătate gol. Joe Biden vrea să revină la acordul din 2015 care ar trebui să împiedice Teheranul să construiască bomba atomică. Dar și aici, Blinken și noua echipă și-au aruncat intransigența privind  „activitățile destabilizatoare” ale Iranului și au avertizat că revine Republicii Islamice să facă primul pas – ceea ce prezice negocierile. Dar, pe fond, politica purtată de Blinken, a cărui numire trebuie confirmată de senatori în zilele următoare, pare să fi făcut o impresie bună chiar și în rândurile republicanilor.