Experiența în politică externă nu-l ajută deloc pe Joe Biden. De fapt, nici nu se vede, nu convinge pe nimeni, mai cu seamă pe talibanii care deja s-au reinstalat la putere în Kabul. Afganistanul a căzut (mai corect ar fi spus „s-a întors”) în mâinile mujahedinilor și asta cu largul concurs al americanilor, care în 2021, sub președinția democrată, șutează cu putere într-un război ce a costat 8 trilioane de dolari până în prezent. Și facturile continuă să curgă.
În toată campania electorală, Joe Biden a fluturat experiența sa diplomatică și în materie de gestionare a politicii externe ca pe un activ suficient de solid pentru a-l aduce în Biroul Oval. Iar numaidecât ce s-a instalat la Casa Albă, el a proclamat cu mândrie „America s-a întors” pe scena mondială.
S-a întors, dar nimeni nu o vede și cu siguranță nimeni nu se mai sperie de SUA. În schimb, haosul și confuzia au dominat prima decizie majoră de politică externă luată de democrați – retragerea trupelor din Afganistan. Departe de a readuce stabilitatea promisă, mai degrabă Biden a semănat panică. În mandatul său revedem imagini pe care el promitea să le evite sub conducerea sa: scene de diplomați americani care fug mâncând pământul din ambasada de la Kabul, grăbindu-se să prindă elicopterul salvator, în timp ce talibanii pășeau nestingheriți în capitală.
Duminică s-a dat alarma la Casa Albă, dar asta numai pentru că Joe Biden a ordonat spălarea imaginii șifonate a SUA. Secretarul de stat Antony Blinken a făcut turul televiziunilor, grăbindu-se să controleze daunele pricinuite de pierderea Afganistanului. Copleșit de amploarea evenimentelor, președintele a anunțat că Pentagonul va desfășura de urgență trupe suplimentare în Afganistan, până la 6.000, pentru a ajuta la retragerea tuturor americanilor.
„Casa Albă a fost clar luată prin surprindere și nepregătită de viteza cu care s-a prăbușit Afganistanul. Chiar și aliații lui Biden nu vor încerca să pretindă altceva. La urma urmei, nimeni nu credea că va fi nevoie de o evacuare de ultimă oră, nu ne așteptam la așa ceva, să fim puși pe fugă”, a reacționat Brian Klaas, analist politic și expert în democrații, profesor la University College London.
Luni de zile, consilierii lui Joe Biden au minimalizat impactul politic al retragerii din Afganistan, arătând cum sondajele indică faptul că alegătorii s-au săturat de război. „Dorința americanilor este să aducem trupele acasă”, spun democrații. Așa-i, dar nu într-un astfel de scenariu, remarcă… mai toată lumea.
Democratul Seth Moulton (Camera Reprezentanților/ Massachusetts), un fost pușcaș marin care a servit în Irak, a răbufnit: „Timpul pentru a dezbate dacă rămânem în Afganistan a trecut, dar mai este timp să dezbatem modul în care ne gestionăm retragerea. De luni de zile solicit Administrației prezidențiale să evacueze imediat aliații noștri. Faptul că, la această oră, nici măcar nu am asigurat securitatea zborurilor civile de pe aeroportul din Kabul reprezintă o dovadă a eșecului nostru moral și operațional din Afganistan”.
Joe Biden a dat vina pentru prăbușirea Afganistanului pe …Administrația Trump, spunând că a moștenit o situație dezastruoasă, cu doar 2.500 de soldați rămași la Kabul. Însă, spre deosebire de România, presa americană nu uită că Biden singur s-a făcut de râs când a spus, la 8 iulie, că nu vor exista paralele între retragerea SUA din Afganistan și căderea Saigonului, că nu vom vedea elicoptere militare survolând în panică ambasada de la Kabul. „Nu va exista, sub nicio formă, ca să vedeți oameni ridicați pe sfoară de pe acoperișul unei ambasade. Nu este deloc comparabil ce se întâmplă la Kabul cu Saigonul”.