În Piazza San Marco, cufundată într-o ceață deasă, se plimbă doar cupluri deghizate în nobili. Este versiunea Covid al acestui eveniment, în mare parte virtual și fără mulțimea obișnuită de turiști.
“Este total suprarealist. Ceea ce mă frapează cel mai mult este liniștea. Anii trecuți, am auzit mereu muzică, oameni care se distrau. Acum nu mai e cazul. Dar Veneția este încă un loc magic”, spune Chiara Ragazzon, 47 de ani. Această lucrătoare de birou a venit cu soțul ei din Jesolo, la aproximativ cincizeci de kilometri distanță. Pentru Peter un medic austriac în vârstă de 65 de ani – unul dintre puținii turiști străini la Veneția – atmosfera din orașul Dogilor rămâne unică, dar în acest an amintește de “Moartea la Veneția”, filmul lui Luchino Visconti. La câțiva pași de Piața San Marco, Hamid Seddighi, în vârstă de 63 de ani, se ocupă cu realizarea unei măști de carnaval. În atelierul magazinului său, Ca ‘del Sol, măștile din hârtie, dantelă sau împodobite cu cristale Swarovski, stau expuse fără a găsi cumpărători: de la începutul pandemiei, vânzările au scăzut cu 70% , din lipsa de vizitatori străini, principala sa clientelă. Înainte de criza sanitară, carnavalul aducea în jur de 70 de milioane de euro, cheltuiți în medie de 567.000 de turiști, potrivit municipalității din Veneția. Autoritățile se bazează de această dată pe videoclipuri difuzate online care prezintă venețieni costumați. „Este un mod de a revigora legăturile care ne unesc cu milioanele de oameni care iubesc Veneția”, explică consilierul în turism Simone Venturini. Armando Bala administrează buticul La Bauta de peste 20 de ani. Pe tarabe, costumele somptuoase de epocă sunt alături de măști artizanale inspirate de personaje din Commedia dell’Arte, precum Arlechin sau Columbine. Bărbatul de 42 de ani se baza pe turiștii francezi, care asigurau 40% din încasările sale. Acum, el spune că “nu încercăm să câștigăm bani, vrem doar să supraviețuim”.
