Tensiunile dintre Franța și Regatul Unit pe tema migrației nu sunt noi. În acest weekend, subiectul a revenit în prim-planul scenei diplomatice împărțită de cele două state vecine.
Actul 1: peste 1000 de migranți salvați în trei zile
Autoritățile britanice au salvat 1.115 migranți în Canal în timp ce încercau să ajungă în Anglia la bordul unor bărci improvizate. Au recuperat 491 de persoane în 17 operațiuni sâmbătă și 624 de persoane în 23 de operațiuni vineri.
În partea franceză, prefectura maritimă a declarat pentru AFP că a salvat 95 de persoane vineri și 76 sâmbătă. Duminică, 342 de migranți au fost recuperați în strâmtoarea Pas-de-Calais de către autoritățile franceze.
Peste 17.000 de migranți au reușit de la începutul anului să facă trecerea către Anglia la bordul ambarcațiunilor mici, mai mult decât dublu față de cifra pentru întregul 2020.
Actul 2: Guvernul britanic dă vina pe Franța
De îndată ce aceste cifre au fost făcute publice, comandantul Dan O’Mahoney, responsabil cu „amenințarea clandestină” din Canal, a subliniat hotărârea guvernului britanic de a lupta împotriva „creșterii inacceptabile” a acestor traversări periculoase.
Confruntate cu sosirea crescândă a acestor migranți, autoritățile britanice sunt enervate și nu ezită să arate cu degetul asupra responsabilității Franței.
Sky News pune la îndoială autoritatea și eficiența poliției franceze: sâmbătă, 80 de migranți au lansat o barcă gonflabilă în apele Canalului „sub nasul polițiștilor francezi”. Răspunsul oamenilor legii: “noi suntem 8 iar ei sunt 80”. Comentariul reporterului englez: “au văzut totul și nu au făcut nimic”.
Actul 3: replica lui Gerald Darmanin
Ministrul de interne francez, vizibil iritat, a răspuns la acuzațiile britanice. Vizitând Loon-Plage(Hauts-de-France), între Calais și Dunkerque, Darmanin a reamintit Regatului Unit că nu a plătit încă 62,7 milioane de euro pentru finanțarea întăririi forțelor autorităților de la frontiera comună.
Luni, guvernul britanic a anunțat că va plăti banii în „săptămânile următoare” , a arătat BBC, prin intermediul secretarului de stat pentru interne, Damian Hinds. El a explicat că a fost mai degrabă un „proces administrativ” decât o „problemă politică” care a întârziat obținerea banilor de către Franța.
Gerald Darmanin a menționat, de asemenea, faptul că Franța a fost „un aliat al Marii Britanii și nu vasalul ei”. “Suntem acolo pentru a ține o graniță, este adevărat. Dar să o facem în complementaritate cu prietenii noștri britanici”.
Actul 4: Franța solicită un tratat cu vecinii britanici pe probleme de migrație
În urma acestor noi fricțiuni, Darmanin consideră că este timpul să se instituie un tratat între Marea Britanie și Uniunea Europeană cu privire la problema migrației.
„Trebuie să negociem un tratat, deoarece Michel Barnier nu a făcut acest lucru atunci când a negociat Brexit-ul care ne leagă de problemele migrației”, a declarat ministrul în timpul vizitei la Loon-Plage. „I-am comunicat guvernului britanic și așteptăm răspunsul acestuia pentru a iniția aceste discuții”, a adăugat el.
Franța, care va prelua președinția Uniunii Europene în ianuarie, intenționează să “ducă pănă la capăt” acest proiect.
