„China vrea să facă doar afaceri” este o noțiune complet învechită: Beijingul și-a dat seama de mult că pentru a-și susține ambițiile globale în creștere nu are altă alternativă decât să-și potrivească „miracolul economic” cu unul militar. Iar această expansiune se lovește de Statele Unite.
Zeci de mii de trupe americane sunt staționate în Pacificul de Vest și în alte regiuni, creând o înconjurare, toate cu scopul de a tăia posibilitatea oricărei extinderi strategice chineze. Numeroase baze militare americane punctează harta Asia-Pacific, staționate în principal în Japonia, Coreea de Sud, Filipine, Singapore, Guam și Australia. Ca răspuns la manevrele militare ale Chinei în Marea Chinei de Sud, SUA au compus Strategia Națională de Apărare din 2018, care ridică perspectivele confruntărilor militare dintre America și aliații săi asiatici pe de o parte și China, pe de altă parte. În curând a urmat expansiunea militară americană. Pe 8 septembrie, Wall Street Journal a raportat că Republica Palau „a cerut Pentagonului să construiască porturi, baze și aerodromuri pe națiunea insulară”. Acest lucru nu este nou -ascensiunea Chinei și intențiile sale clare de a-și extinde influența militară în Pacific au iritat SUA de ani de zile, notează Gulf News. „Pivotul către Asia” al administrației lui Barack Obama în 2012 a fost geneza noii credințe americane cu privire la provocările iminente care o așteaptă în acea regiune. Strategia Națională de Apărare de acum doi ani a fost o confirmare suplimentară a faptului că punctul central al politicii externe a SUA s-a mutat în mare parte din Orientul Mijlociu către Asia-Pacific. Limbajul compromițător care a devenit o caracteristică a politicii externe a Chinei de-a lungul anilor 1980 și 1990 este acum înlocuit de un discurs diferit, unul de hotărâre politică și ambiții militare fără precedent.
Xi Jinping vrea să schimbe regulile jocului
În 2018, președintele Xi Jinping a vorbit la Congresul Partidului Comunist despre zorii unei „noi ere”, una în care dezvoltarea și forța trebuie să se sincronizeze. De atunci, liderul de la Beijing a urmărit neobosit să atingă acest echilibru. Ca răspuns, secretarul apărării SUA, Mark Esper, a declarat că, în următorii 25 de ani, marina țării sale va avea nevoie de peste 500 de nave pentru a contracara China, dintre care 355 sunt necesare până în 2035. Această viitoare flotă este denumită „Forța de luptă 2045”. La 15 octombrie, președintele Xi a spus Corpului de Marină al Armatei Populare de Eliberare (PLA) să își concentreze energia pe „pregătirea pentru război”. S-au făcut deja multe interpretări ale declarației sale, unele legându-le de SUA, altele de Taiwan, de diverse conflicte din Marea Chinei de Sud și chiar de India. Indiferent, limbajul lui Xi indică faptul că China nu „vrea doar să facă afaceri”, ci este gata să facă mult mai mult pentru a-și proteja interesele, chiar dacă acest lucru înseamnă un război complet. China deține acum suficientă bogăție, forță militară și influență strategică economică pentru a începe procesul de manevrare strategică, nu numai în Asia Pacific, ci și în Orientul Mijlociu și Africa. Într-un fel este pe cale de a-și revendica noul statut.
