Buget record, noi astronauți. Europa luptă pentru a rămâne în cursa spațială / Concurența cu China și cu Elon Musk

Cei 22 de miniștri ai țărilor membre ale Agenției Spațiale Europene s-au reunit pentru a stabili bugetul instituției pentru perioada 2023-2025 și pentru a-l repartiza între diferitele programe.

Agenția Spațială Europeană (ESA) va vota, miercuri, un buget decisiv pentru a rămâne în cursă și pentru a dezvălui publicului noua și mult așteptata sa promoție de astronauți.

Rămânerea în cursa cu SUA și China

Cele 22 de țări membre ale ESA, inclusiv miniștrii însărcinați cu sectorul spațial, s-au reunit la Paris începând de marți. Aceștia trebuie să decidă asupra programelor și finanțării pentru următorii trei ani. ESA are nevoie de o subscripție totală de 18,5 miliarde de euro, în creștere cu mai mult de un sfert față de perioada anterioară.

Efortul cerut în plină criză economică este „imens”, dar necesar dacă „nu vrem să ieșim din cursă”, pledează directorul general al ESA, Josef Aschbacher, argumentând că bugetele spațiale sunt în creștere în toată lumea.

Bătrânul Continent nu vrea să rămână prea mult în urma SUA și a Chinei, care investesc masiv în spațiu, în special în explorare. De asemenea, dorește să își mențină poziția pe o tablă de șah în care concurența face ravagii în plină revoluție a „New Space”, care vede o proliferare a actorilor privați, în frunte cu grupul american SpaceX.

„Dacă vrem să fim independenți, trebuie să punem bani pe masă”, a declarat ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, făcând un apel la Europa să „rămână unită în fața ambițiilor chineze și americane”.

„Trebuie să accelerăm comercializarea spațiului” pentru a recupera întârzierile Europei în ceea ce privește investițiile private, îndeamnă Josef Aschbacher, insistând asupra beneficiilor economice masive ale acestor bugete, scrie France 24.

Aceste investiții, la care fiecare stat contribuie după cum consideră necesar, se referă în special la observarea Pământului, care permite măsurarea impactului încălzirii globale (3 miliarde de euro solicitate), la transportul spațial, în special pentru lansatorul Ariane 6 (3,3 miliarde de euro), și la explorarea umană și robotică a spațiului (3 miliarde de euro).

Aproape toate liniile bugetare solicitate de ESA sunt în creștere evidentă, cu excepția contribuțiilor solicitate pentru programele științifice (3 miliarde de euro), care se ajustează doar la inflație.

Negocieri cruciale privind lansatoarele

Negocierile cu privire la lansatoare, o chestiune crucială pentru accesul autonom la spațiu, se așteptau să fie dificile. Suveranitatea europeană a fost subminată de întârzierile pentru racheta Ariane 6 – văzută ca un răspuns la Space X – și de războiul din Ucraina, care a privat Europa de lansatoarele rusești Soyuz. ESA, de exemplu, a fost nevoită să apeleze la serviciile companiei lui Elon Musk pentru a lansa două misiuni științifice.

Chestiunea lansatoarelor este în mod regulat o sursă de tensiuni între Franța, Germania și Italia, recunoaște Philippe Baptiste, președintele CNES, agenția spațială franceză.

Pentru a atenua tensiunile, acești trei principali contribuabili ai ESA au convenit marți să garanteze funcționarea viitoare a rachetei Ariane 6 și a surorii sale mai mici, Vega-C, și să permită trimiterea de micro și mini lansatoare în numele ESA.

Discuțiile privind viitorii sateliți de observare a Pământului, care vor măsura impactul încălzirii globale, vor dura probabil mai mult decât se aștepta, deoarece „în prezent ne aflăm sub nivelul necesar”, potrivit lui Josef Aschbacher.

De asemenea, se află în discuție și contribuția de 750 de milioane de euro a ESA la proiectul Iris al Uniunii Europene pentru o constelație de sateliți de comunicații securizate, pentru care UE intenționează să cheltuiască 2,4 miliarde de euro.

Planuri pentru astronauți cu dizabilități fizice

De îndată ce bugetul va fi adoptat, ESA va prezenta noua sa promoție de astronauți, care va succeda promoției din 2009. Între patru și șase persoane au fost alese din peste 22 000 de candidați, în urma unui lung proces de selecție (teste medicale și psihologice, interviuri etc.).

Un francez sau o franțuzoaică s-ar putea număra printre câștigătorii care vor zbura pe orbită, inițial pe Stația Spațială Internațională (ISS) – cele câteva locuri pentru viitoarele misiuni lunare vor fi rezervate generației anterioare de astronauți care au petrecut deja timp pe orbita joasă a Pământului.

Pentru noii veniți, pregătirea va începe în aprilie 2023 la Centrul European de Astronauți din Köln, Germania. În același timp, ESA va prezenta unul sau mai mulți astronauți cu dizabilități fizice, cu care se va realiza un „studiu de fezabilitate” privind o ședere în spațiu. O premieră.