Statuile antice ale lui Buddha stau în meditație senină în peșterile săpate în stâncile ruginii din Afganistanul rural. La sute de metri mai jos se află ceea ce se crede a fi cel mai mare zăcământ de cupru din lume. China l-ar putea dobândi.
Statuile de lângă mina Mes Aynak vor fi restaurate, atât pentru noi, cât și pentru chinezi, a declarat Hakumullah Mubariz, conducătorul Taliban al regiunii.
În urmă cu două decenii, când talibanii islamici de linie dură au fost primii la putere, au stârnit indignarea lumii prin aruncarea în aer a unor statui gigantice ale lui Buddha într-o altă parte a țării, numindu-le simboluri păgâne care trebuie epurate.
Acum, Afganistanul este o țară înfometată de numerar în contextul sancțiunilor internaționale paralizante – iar păstrarea relicvelor de la Mes Aynak ar putea debloca miliarde de investiții chineze.
Inversarea spectaculoasă a talibanilor ilustrează alura puternică a sectorului minier neexploatat din Afganistan, notează CNBC. Bogățiile minerale ale țării sunt estimate la un trilion de dolari, dar nimeni nu a reușit să le dezvolte pe fondul războiului și violenței continue.
Mai multe țări, inclusiv Iran, Rusia și Turcia, caută să investească, umplând vidul rămas în urma retragerii haotice a SUA. China ar putea deveni prima putere majoră care să asume un proiect la scară largă în Afganistan controlat de talibani, potențial redesenând harta geopolitică a Asiei.
În 2008, administrația lui Hamid Karzai a semnat un contract pe 30 de ani cu societatea mixtă chineză MCC pentru a extrage cupru de calitate superioară din Mes Aynak. Studiile arată că filonul deține până la 12 milioane de tone de mineral. În 2014, specialiștii chinezi s-au retras din cauza conflictelor militare.
La doar câteva luni după ce talibanii au pus mâna pe Kabul în august, consolidând puterea asupra țării, noul ministru interimar al grupului pentru minerit și petrol, Shahbuddin Dilawar, și-a îndemnat personalul să angajeze din nou companiile de stat chineze.
Ziad Rashidi, directorul de relații externe al ministerului, a abordat consorțiul format din MCC, China Metallurgical Group Corporation și Jiangxi Copper Ltd.
Un comitet tehnic de la MCC este programat la Kabul în săptămânile următoare pentru a aborda obstacolele rămase. Relocarea artefactelor este cheia. Dar MCC încearcă, de asemenea, să renegocieze termenii, în special pentru a reduce taxele și rata redevenței de 19,5%, procentul datorat guvernului per tonă de cupru vândută.
Achiziționarea de minerale rare este esențială pentru ca Beijingul să își mențină statutul de putere globală de producție. Deși nu a putut să recunoască guvernul taliban, China s-a remarcat în comunitatea internațională prin apel la dezghețarea activelor afgane și și-a menținut misiunea diplomatică în funcțiune la Kabul.