Bruxelles, cu ochii pe Sarajevo. Bosnia și Herțegovina va obține statutul de candidat la UE

Bosnia și Herțegovina urmează să primească statutul de candidat la UE în această săptămână, în urma unei recomandări a Comisiei Europene din octombrie, în condițiile în care blocul comunitar început să acorde atenție importanței strategice a regiunii.

Statele membre ale UE urmează să semneze în această săptămână un proiect de document privind procesul de extindere, stabilizare și asociere al UE, care „recomandă acordarea statutului de țară candidată Bosniei și Herțegovinei, sub rezerva confirmării de către Consiliul European, cu condiția să fie luate mai multe măsuri”.

Priorități de reformă pentru Sarajevo

Etapa ar veni după ce, la începutul lunii octombrie, Comisia Europeană a recomandat acordarea statutului de candidat pentru Sarajevo în cadrul raportului său anual de extindere, dar a atașat o listă de opt priorități de reformă care, potrivit acesteia, ar contribui la consolidarea democrației în țară.

Printre acestea se numără măsuri de consolidare a statului de drept, a luptei împotriva corupției și a crimei organizate, a gestionării migrației și a drepturilor fundamentale, informează Euractiv.

Prioritățile de reformă sunt legate în principal de cele 14 priorități pe care Comisia Europeană le-a prezentat în 2019, în avizul său privind disponibilitatea Bosniei și Herțegovinei de a deveni țară candidată și pe care țara trebuie să le îndeplinească în vederea deschiderii negocierilor de aderare la UE.

Bosnia și Herțegovina este un potențial candidat la aderarea la UE din 2003 și și-a depus oficial candidatura în februarie 2016. „În contextul geopolitic actual, Consiliul subliniază urgența ca țara să avanseze pe calea sa către UE”, se arată în proiectul de document, subliniind totuși necesitatea îndeplinirii acestor priorități.

Pentru observatorii pe termen lung, recomandarea Comisiei a fost o surpriză, deoarece raportul de extindere din acest an constatase doar progrese limitate, în special în ceea ce privește reformele electorale. Cu toate acestea, comisarul pentru extindere, Oliver Várhelyi, a declarat pentru Euractiv după recomandarea executivului UE că ideea este că „Bosnia și Herțegovina are motive de a demonstra că va face lucrurile diferit”, adăugând că nu este o ofertă pentru clasa politică, ci pentru țară.

Potrivit proiectului de document, miniștrii europeni vor „constata cu îngrijorare progresele limitate în general în ceea ce privește reformele”, dar vor sublinia măsurile pozitive luate de Sarajevo în mai multe domenii.

Acestea se referă în principal la modificarea legii privind achizițiile publice, la gestionarea finanțelor publice, la numirea a patru judecători lipsă și la ratificarea mai multor acorduri UE privind cercetarea, protecția civilă și cooperarea cu Europol.

Luna trecută, o duzină de partide din cadrul Federației bosniaco-croate din Bosnia și Herțegovina au semnat un acord de coaliție în urma alegerilor generale din octombrie, deschizând astfel calea pentru ca guvernul să înceapă activitatea și îndeplinind una dintre condițiile pentru ca țara să se apropie de obținerea statutului de candidat la UE.

Olanda și Franța, principalii opozanți

Potrivit celor familiarizați cu această chestiune, se așteaptă ca următorii pași să fie o formalitate, iar decizia urmează să fie aprobată de ambasadorii UE luni, de ministrul afacerilor europene marți și, în cele din urmă, de liderii UE la summitul lor obișnuit de la sfârșitul acestei săptămâni. Președinția cehă a UE, Austria, Slovenia, Italia și Ungaria au fost susținători importanți ai deciziei.

Principalii opozanți din ultimele săptămâni, Franța, Olanda și, într-o anumită măsură, Germania, au considerat că acordarea statutului de candidat acum ar fi o recompensă nemeritată pentru autoritățile din Bosnia și Herțegovina, care au făcut foarte puțin pentru a promova ambițiile UE ale țării.

Trei oponenți ai UE, în special, au subliniat că ar dori, de asemenea, să vadă rezultatul definitiv al alegerilor parlamentare dezordonate care au avut loc în Bosnia și Herțegovina la 2 octombrie, cu un guvern funcțional, înainte de a se angaja în favoarea perspectivei UE a țării. În cele din urmă, Olanda a ieșit în evidență ca fiind cel mai sceptic stat membru rămas, dar se pare că nu va sta în calea deciziei din această săptămână.