BigTech și violențele din Brazilia. Giganții social media, prinși din nou dormind la volan

Cele mai mari nume din Silicon Valley au fost din nou surprinse dormind la volan în timp ce protestatarii de extremă dreapta iau cu asalt clădirile guvernamentale ale unei țări – în ultimul caz, Brazilia, după asaltul Capitoliului, în SUA.

Timp de luni de zile, au existat semne de avertizare online că susținătorii lui Jair Bolsonaro, fostul președinte brazilian, vor ieși în stradă pentru a protesta împotriva succesorului său de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva.

Propagarea dezinformării și violenței

Însă, atunci când revoltele de extremă dreapta au luat cu asalt clădirile guvernamentale cheie ale Braziliei, duminică, giganții BigTech au fost din nou luați pe nepregătite.

În grupurile WhatsApp – multe dintre ele cu mii de abonați – videoclipurile virale ale atacurilor s-au răspândit rapid ca un foc. Mulți dintre fidelii lui Bolsonaro i-au îndemnat pe protestatari, cerând o întoarcere la dictatura militară, potrivit mesajelor criptate analizate de Politico.

Pe Twitter, utilizatorii rețelelor de socializare au postat mii de imagini și videoclipuri în sprijinul atacurilor sub hashtag-ul #manifestacao, sau protest. Pe Facebook, același hashtag a adunat zeci de mii de participări prin intermediul like-urilor, share-urilor și comentariilor, majoritatea în favoarea revoltelor, potrivit CrowdTangle, instrumentul de analiză a rețelelor sociale deținut de Meta.

Toate acestea s-au întâmplat în ciuda faptului că Meta s-a angajat să elimine orice postare în care se face propagandă violențelor. „Nu fac suficient”, a declarat João Brant, un cercetător brazilian specializat în dezinformare, atunci când a fost întrebat în octombrie cum combat giganții rețelelor de socializare valurile de minciuni.

Dezinformarea a fost promovată de politicieni de profil înalt și influenceri care au vizat lupta pentru alegerile prezidențiale din țară dintre Bolsonaro și Lula. Brant este în prezent secretar pentru politici digitale în cadrul Secretariatului de Comunicare Socială din Brazilia, o agenție guvernamentală.„

„Însăși ideea de responsabilitate sau de angajament – un angajament real – de a apăra democrația ar trebui să facă parte din responsabilitățile lor”, a adăugat el. „Ideea de a nu exista niciun fel de răspundere pentru platforme le oferă o sferă de securitate pentru a împinge sarcina către oricine va prelua conducerea în inițiativa de a lupta împotriva știrilor false”.

Influența social-media în democrații

Ca răspuns, platformele au evidențiat eforturile depuse pentru a înăbuși dezinformarea online, inclusiv: colaborarea cu verificatori externi de fapte pentru a dezminți falsurile; dezmințiri plasate pe hashtag-uri populare legate de violențele din Brazilia; și angajamente de a elimina conținutul și conturile care glorificau revoltele la nivel național.

Cu toate acestea, prin faptul că nu au reușit să reprime astfel de conținuturi, violențele din Brazilia evidențiază din nou rolul central pe care îl joacă companiile de social media în mecanismul fundamental al democrației secolului XXI. Aceste firme furnizează acum instrumente digitale precum serviciile de mesagerie criptată folosite de activiști pentru a coordona violențele offline și se bazează pe algoritmi automatizați concepuți pentru a promova conținut partizan care poate submina încrederea oamenilor în alegeri.

De asemenea, evidențiază dificultățile în combaterea diviziunilor partizane de lungă durată, care au început cu mult înainte de apariția rețelelor de socializare, dar care au devenit o armă a unei rețele tot mai sofisticate de utilizatori online, în principal de extremă dreapta, de la Brasilia la Berlin și Boston.

De exemplu, în orele de după începerea revoltelor din Brazilia, grupuri cu idei similare din America de Nord și Europa au intrat rapid în acțiune pentru a-și promova solidaritatea cu susținătorii lui Bolsonaro și au răspândit aceste mesaje în întreaga lume, în primul rând prin Telegram, aplicația de mesagerie criptată preferată de extremiști.

Aceasta a inclus afirmații potrivit cărora alegerile din țara latino-americană au fost „fraudate”, asemănătoare cu acuzațiile fără dovezi promovate de fostul președinte american Donald Trump, precum și afirmații conspiraționiste potrivit cărora așa-numitul stat profund global ar fi fost în spatele victoriei lui Lula în octombrie, potrivit zecilor de mesaje din rețelele sociale analizate de Politico.

Extrema dreaptă mondială

„Nu ar trebui să existe nici o confuzie cu privire la dorința extremei drepte globale de a învăța unii de la alții, de a împărtăși tactici și de a exploata social media pentru a-și atinge scopurile”, a declarat Wendy Via, președintele Global Project Against Hate and Extremism, o organizație non-profit care a urmărit utilizarea de către Bolsonaro a tacticilor online partizane în timpul președinției sale.

Giganții social media nu au creat diviziunile politice care cuprind acum Brazilia. Dar, în ciuda promisiunilor făcute timp de ani de zile de a încetini modul în care un astfel de partizanat se poate răspândi online, companiile încă nu au acceptat rolul lor supradimensionat în modul în care funcționează democrațiile.

În parte, este vorba de resurse. De când Elon Musk a preluat Twitter la sfârșitul lunii octombrie, cel mai bogat om din lume a redus echipele interne însărcinate cu combaterea dezinformării, inclusiv persoanele responsabile de supravegherea companiei în Brazilia, potrivit a două persoane care au cunoștință despre aceste concedieri, care au vorbit sub protecția anonimatului.

La Meta, compania a interzis anunțurile politice înșelătoare în Brazilia, inclusiv cele care puneau la îndoială legitimitatea alegerilor de anul trecut. Însă politicieni de profil înalt, precum Bolsonaro, cu un mare număr de adepți online, au repetat aceste afirmații nefondate cu puțină (sau deloc) cenzură, în timp ce cea mai mare parte a resurselor Meta pentru protecția alegerilor a fost alocată pentru alegerile intermediare din SUA din noiembrie.

Un „întrerupător de circuit”

Pentru Damon McCoy, un profesor de la Universitatea din New York care a monitorizat răspunsul Meta la „evenimente de urgență” similare, companiile nu au acționat suficient de rapid pentru a șterge videoclipurile virale, imaginile și știrile partizane despre atacurile offline, permițând astfel ca aceste falsuri să circule pe scară largă pe internet.

În loc să se concentreze pe eliminarea postărilor care incită la violență, giganții din social media ar trebui să impună un așa-numit întrerupător de circuit asupra modului în care algoritmii lor promovează astfel de materiale, a spus el.

Acest lucru ar limita modul în care postările pot deveni virale până când echipele de moderare a conținutului companiilor pot răspunde la amenințările din lumea reală.

Companiile ar trebui să „împingă acest întrerupător de circuit” pentru a împiedica violența offline să se răspândească online în câteva secunde, a spus el. „Trebuie să existe un întrerupător de circuit în sistem pentru a gestiona în mod realist acest tip de eveniment de criză”.