După invadarea Ucrainei de către Rusia, are loc o dezbatere de amploare: dacă producătorii de medicamente ar trebuie să se ralieze la rândul lor sancțiunilor împotriva Moscovei și companiilor care părăsesc Rusia. Rusia se bazează masiv pe medicamentele occidentale.
La începutul acestei săptămâni, gigantul farmaceutic Johnson & Johnson s-a alăturat numărului tot mai mare de firme occidentale, anunțând o nouă reducere a operațiunilor sale în Rusia. Au existat voci care au spus că J&J nu a mers suficient de departe și nu s-a alăturat boicotului pe scară largă a Rusiei în urma invaziei sale în Ucraina.
Calea etică îngustă
Ca răspuns, Johnson & Johnson a declarat că va opri furnizarea produselor sale de îngrijire personală neesențiale (apă de gură, creme pentru piele, etc) și și-a reafirmat în același timp „angajamentul de a furniza Rusiai „medicamentele și dispozitivele noastre medicale”.
Această abordare reflectă calea etică îngustă pe care cele mai mari companii farmaceutice din lume încearcă să o parcurgă în relațiile lor cu Rusia – încercând să se alăture indignării globale față de acțiunile Rusiei și exodul corporativ corespunzător, fără a priva pacienții ruși bolnavi de medicamente care le pot salva viețile, scrie The Moscow Times.
„Literalmente, dacă produsele noastre nu ajung la pacienții care au nevoie, oamenii vor muri sau vor suferi consecințe grave”, le-a spus vicepreședintele executiv Johnson & Johnson, Joe Wolk, investitorilor, luna aceasta, apărând decizia de a continua vânzările de medicamente în Rusia.
Sub paravanul războiului din Ucraina
Mari firme, precum Pfizer, AstraZeneca, Glaxosmithkline, Merck, Sanofi și Novartis, au adoptat o poziție similară, oprind noile investiții, suspendând studiile clinice și limitând vânzările de medicamente de importanță critică.
În încercarea de a arăta că nu profită de pe urma operațiunilor lor în Rusia, multe firme s-au angajat să direcționeze orice încasări din vânzările de medicamente din Rusia către organizații de caritate și grupuri umanitare care-i sprijină pe refugiații ucraineni și eforturile de ajutorare a acestora.
„Companiile farmaceutice se confruntă cu această dilemă”, a spus Judy Twigg, profesor la Virginia Commonwealth University, specializată în sistemul de sănătate al Rusiei. „Încearcă foarte deliberat să demonstreze că, dacă vor continua să ofere sprijin medical esențial pentru populația rusă – despre care ei susțin că nu este responsabilă pentru războiul din Ucraina și nu ar trebui pedepsită – ei nu sunt beneficiarii financiar de pe urma acestor vânzări și vor canaliza profiturile către Ucraina”.
Pentru unii, acest lucru nu este suficient. Jeffrey Sonnenfeld, profesor la Yale School of Management, care a condus o campanie care cere firmelor să se retragă de pe piața rusă, spune că cea mai mare parte a companiilor farmaceutice de top din lume doar „trag de timp”, argumentând că „au amânat investițiile viitoare planificate, dezvoltare și marketing, continuând în același timp afacerile substanțiale” în țară.
Dar alții care au făcut eforturi pentru boicotarea Rusiei spun că Big Pharma a gestionat – până acum – dilema cât de bine ar fi putut.
O piață mare și profitabilă
„Nu vom retrage niciodată medicamentele care salvează vieți din nici o țară iar industria a oprit noi investiții și vânzarea de produse neesențiale, așa cum am cerut”, a declarat Jeremy Levin, CEO al companiei de biotehnologie Ovid Therapeutics, care a trimis o scrisoare deschisă care susține „dezangajarea economică” din Rusia.
Dar, după cum au descoperit companii precum Johnson & Johnson și Nestle, un mesaj nuanțat al unei retrageri parțiale de pe piața rusă din motive umanitare este dificil de vândut pentru consumatorii indignați și pentru acționarii îngrijorați din Occident.
„Spun toate aceste lucruri despre dorința lor de a continua să ofere asistență medicală umanitară pentru oameni nevinovați din Rusia, dar de fapt vor doar să continue să facă bani de pe piața rusă, o piață foarte mare”, a spus Judy Twigg.
„Din ce în ce mai mult, rămânerea pe piața rusă se va transforma într-o propunere de pierdere de bani. Pe măsură ce trece timpul, va fi interesant să vedem în ce măsură strategia lor se schimbă, deoarece nu mai pot câștiga bani în mod semnificativ deservind piața rusă”.
Dependanță masivă de medicamentele occidentale
Unele companii au subliniat că Rusia reprezintă o mică parte din piața lor globală. Pentru studiile clinice – unde Rusia este o piață mult mai mare, în special pentru studiile oncologice în stadiu incipient, experții au spus că companiile ar putea schimba cu ușurință recrutarea pe alte piețe.
Pentru Rusia, mizele sunt mult mai mari. Studiile estimează că până la 70% dintre medicamentele rusești sunt fie importate direct în Rusia, fie fabricate în Rusia de către companiile occidentale. Asta în ciuda unei campanii de zeci de ani a Kremlinului pentru a stimula industria biotehnologică internă a țării și a face Rusia mai autosuficientă.
Organismul de supraveghere al sănătății din Rusia a avertizat miercuri cu privire la o piață neagră online în plină expansiune a vânzărilor de medicamente, pe fondul penuriei în farmacii și a unor rapoarte de cumpărare în panică.
Pe fondul solicitărilor de naționalizare sau expropriere a activelor firmelor străine care părăsesc piața rusă – și a unor controale stricte de capital care interzic multor firme să trimită venituri înapoi la sediul lor corporativ – Jeremy Levin a spus că este la latitudinea Kremlinului să se asigure că vânzarea medicamentelor esențiale nu va deveni o operațiune prohibitiv de costisitoare sau riscantă pentru firmele occidentale.
Adio dar rămân cu tine
La fel ca multe companii care au părăsit piața rusă, firmele farmaceutice s-au poziționat prin suspendarea sau oprirea operațiunilor, mai degrabă decât o retragere permanentă. Unii comentatori văd acest lucru ca pe o încercare de a evita represalii din partea autorităților ruse, dar există îngrijorări în cadrul mișcării de boicot că firmele ar putea să-și mențină opțiunile deschise pentru revenirea pe piața rusă în viitor, odată ce războiul din Ucraina și oprobiul public vor înceta.
Levin a spus că aceasta ar fi o mișcare periculoasă pentru industrie și a avertizat împotriva reluării vânzărilor de medicamente neesențiale.
„Ar fi rușinos și ar reprezenta o trădare fundamentală și un cinism. Dacă companiile sunt dispuse să-și trădeze valorile și să se întoarcă într-o țară care a devastat o altă țară și a măcelărit atât de mulți oameni, atunci acționarii trebuie să pună întrebarea: conducerea acelei companii respectă valorile pe care consiliul de administrație și acționarii cu adevărat le așteaptă?”, a spus el.
„M-aș aștepta la o revoltă a acționarilor în acest sens. Cum pot acționarii să aibă încredere în acele companii pentru a se comporta etic, dacă ele își încalcă valorile?”
