Bătălia supercomputerelor UE, în fața Chinei și Statelor Unite

Blocul comunitar se află într-o dilemă digitală, în căutarea autonomiei strategice: să cumpere tehnologie sau să o fabrice?

O bătălie a supercomputerelor la Barcelona ilustrează această situație. „Mare Nostrum 5” din capitala catalană ar trebui să fie cel mai recent și cel mai scump dintre cele opt computere performante din UE – un efort european de a ajunge din urmă cu SUA, China și Japonia într-o cursă tehnologică crucială pentru știință și dezvoltare industrială.

Însă puternica mașină se află acum într-o dispută asupra ofertelor concurente ale consorțiului americano-chinez IBM-Lenovo și al consorțiului francez Atos pentru contract. Întreprinderea comună europeană de înaltă performanță sau EuroHPC JU, însărcinată cu dezvoltarea unui ecosistem de supercomputere de nivel mondial în Europa, a anulat licitația la sfârșitul lunii mai.

Două opțiuni cu dezavantaje

Dezacordul este un microcosmos al dezbaterii aprinse a UE cu privire la politica industrială a blocului comunitar. Enigma este următoarea: ar trebui UE să cumpere tehnologia de ultimă oră a acestui supercomputer să o construiască? Ambele opțiuni au dezavantaje.

Să-l cumpere: UE ar putea obține cel mai bun supercomputer disponibil, care ar proveni din surse non-europene, și astfel ar oferi cercetătorilor din UE un instrument mai puternic pentru a avansa în domenii cheie – sporind șansele Europei de a inova în domeniile de cercetare, de la schimbările climatice la dezvoltarea medicamentelor până la securitatea cibernetică.

Să-l construiască: UE ar putea să se aprovizioneze în materie de supercomputere prin intermediul lanțurilor de aprovizionare europene și, astfel, își va consolida capacitatea de producție  în semiconductori și alte tehnologii cheie, contribuind la construirea unui ecosistem industrial în jurul calculelor de înaltă performanță; dar asta ar însemna să reducă eforturile unei game largi de cercetători care doresc să folosească supercomputerul.

Doar 2 din top 10

Argumentul conform căruia insistența asupra suveranității digitale ar putea reduce calitatea pentru utilizatori poate fi pus „pe termen scurt și pentru achiziționarea unui sistem”, a declarat Geert Van Grootel, cercetător din guvernul flamand care reprezintă Belgia în consiliul de conducere al întreprinderii comune EuroHPC. „Dar calendarul politico-strategic al supercomputerelor este de 20 de ani”, a adăugat el.

„Dacă nu aveți propria tehnologie 20 de ani mai târziu, într-o lume complet digitală, sunteți complet dependent de furnizorii străini”, a spus Van Grootel.

Evaluarea tehnică inițială a ofertelor de la Barcelona a arătat că IBM-Lenovo oferea un dispozitiv mai puternic la un preț mai bun, dar lanțul de aprovizionare al lui Atos era mai încorporat în Europa, potrivit a trei persoane familiarizate cu dosarul, scrie Politico.

Supercalculatoarele devin din ce în ce mai importante pentru cercetătorii din universități și din companii, permițându-le, de exemplu, să prezică modele meteorologice sau să testeze noi medicamente.

În prezent, doar două dintre cele mai puternice zece supercomputere din lume se află în Europa. Pentru a reduce decalajul cu restul lumii, UE și cele 32 de țări participante – țări ale UE plus Turcia, Norvegia, Elveția, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord – au înființat întreprinderea comună europeană de calcul de înaltă performanță, în 2018.

Până în prezent, EuroHPC din Luxemburg a atribuit contracte pentru cinci supercomputere care pot efectua cel puțin 10 ¹⁵ calcule pe secundă (cu o valoare cuprinsă între 12 milioane euro și 30 milioane euro) și două care pot efectua cel puțin 10 ¹⁷ calcule pe secundă – Italia (120 milioane euro) și în Finlanda (144 milioane euro)

Al treilea și cel mai scump (151 de milioane de euro) dintre aceste supercomputere este MareNostrum 5 destinat Centrului de Supercomputere din Barcelona.

Într-o evaluare preliminară efectuată de către consiliile consultative ale întreprinderii comune, IBM a ieșit pe primul loc în ceea ce privește calitatea și prețul ofertei sale, dar nu a atins pragul necesar pentru „valoarea adăugată a UE”. Acest criteriu include necesitatea „consolidării lanțului de aprovizionare cu tehnologie digitală din Uniune”.

Spania contra Franța

Dezbaterea aparent tehnică a lovit o coardă politică. Primul ministru spaniol Pedro Sánchez a discutat acest lucru în timpul unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron în martie și, de atunci, a ridicat-o în fața președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Parisul subliniază necesitatea de a investi în tehnologia locală și în industria europeană – un mesaj pe care comisarul francez  Thierry Breton l-a dus cu el la Bruxelles; în timp ce Madrid insistă asupra faptului că performanța tehnică a supercomputerului este crucială pentru oamenii de știință și întreprinderile care o vor folosi.

„Ne așteptăm la cel mai bun supercomputer posibil pentru cercetători”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului spaniol, în timp ce ofertele erau evaluate. După anularea licitației, purtătorul de cuvânt a refuzat să comenteze, la fel ca și un purtător de cuvânt al guvernului francez.

Spania are un vot important în a decide care companie primește contractul, dar ar putea fi anulat de Comisia Europeană, care deține jumătate din drepturile de vot, deoarece plătește jumătate din factură.

Dar pe 31 mai, Anders Dam Jensen, șeful  EuroHPC, a informat companiile că procedura de licitație a fost anulată. Jensen a spus  că specificațiile licitației nu mai sunt suficiente după ce pandemia de coronavirus a generat o nouă gamă de nevoi de aplicare, în special „o cerere critică pentru aplicații biomedicale, dezvoltarea de noi medicamente, etc.”

Motivul real a fost că Spania nu a dorit să accepte recomandarea consiliilor consultative de a selecta consorțiul Atos.

Potrivit deciziei ofiiale „rezultatul votului nu a atins majoritatea necesară pentru a se ajunge la un acord” și „lipsa deciziei duce la anularea achizițiilor publice”.

Un purtător de cuvânt al întreprinderii comune a refuzat să comenteze dacă va fi deschisă o nouă procedură. Agenția ar putea comunica cu privire la modul în care dosarul va avansa în următoarele câteva zile sau săptămâni, potrivit altor două persoane familiarizate cu dosarul.

Purtătorii de cuvânt ai Atos și IBM-Lenovo au refuzat să comenteze.

Vestager vs Breton

În cadrul Comisiei Europene, saga supercomputerelor este prinsă în tensiunile mai mari asupra direcției politicii economice a UE, între apărătorii piețelor deschise și susținătorii unei politici industriale mai puternice.

Franța și Thierry Breton, comisarul UE pentru industrie, promovează un accent sporit pe „autonomia strategică”, în timp ce un grup de țări în principal din nord, și vicepreședintele executiv al Comisiei, Margrethe Vestager, subliniază importanța menținerii economiei deschise.

În mod normal, Breton ar trebui să fie responsabil pentru modul în care UE va influența contractul de la Barcelona. Dar, din moment ce francezul era CEO al Atos înainte de a se alătura Comisiei în 2019, el s-a recuzat în conformitate cu o decizie a Comisiei privind conflictele sale de interese, iar dosarul este acum în mâinile lui Vestager, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei.

Dar Breton are încă o influență. În consiliul de conducere al întreprinderii comune, Comisia este reprezentată de Thomas Skordas, un oficial de rang înalt din departamentul de tehnologie care îi raportează lui Breton. „Breton nu trebuie să dea instrucțiuni (cu privire la contractul de la Barcelona), preferința sa este deja clară prin insistența sa asupra suveranității digitale”, a declarat o sursă.

Breton subliniază frecvent că Europa trebuie să fie mai puțin „naivă” și să se străduiască spre autonomia strategică. Ambiția industrială a Europei „înseamnă stăpânirea tehnologiilor cheie ale economiei industriale emergente a datelor : de la 5G (și în curând 6G), la cloud și edge, trecând prin procesoare și supercomputere”, a spus el, într-un discurs din februarie. „Fără aceste elemente tehnologice, nu va exista nici suveranitate digitală, nici transformare digitală a sistemelor noastre industriale”.