Bătălia SUA-China pe metalele rare. Țara în care va descinde Pentagonul / Washingtonul, trezit în pumni de războiul din Ucraina

Armata americană vrea să investească în companii miniere din Canada. Pentagonul speră să contracareze ceea ce consideră a fi o încercare a Chinei de a pune mâna pe resursele de metale rare ale Canadei – cum ar fi litiul – din subteran.

„Fără un nou Război Rece”, au promis, luni, președintele american Joe Biden și omologul său chinez Xi Jinping. Dar, în timp ce cei doi lideri își strângeau mâna, înainte de deschiderea summit-ului G20 de la Bali, armata americană se pregătește să lanseze o nouă ofensivă pentru a contracara China: investiția în minele canadiene.

Canada, noul El Dorado al metalelor rare?

Pentagonul vrea să mobilizeze fonduri de sute de milioane de dolari pentru a promova exploatarea „made in North America” a metalelor rare, foarte căutate, între care litiu, esențial pentru producerea de baterii pentru mașinile electrice. Această inițiativă arată în ce măsură sectorul minier canadian „se află în centrul unei gigantice bătălii geopolitice” între SUA și China pentru accesul la aceste resurse strategice, scrie France 24.

Înainte de Pentagon, Beijingul era foarte interesat de minele canadiene. În ultimii 10 ani, China a participat la achiziția și la investiții în 89 de companii canadiene legate de sectorul minier.

Cel mai recent exemplu este Neo Lithium, un grup minier canadian, care a fost achiziționat pentru un preț estimat de aproximativ 1 miliard de dolari de către rivalul său chinez Zijin Mining. Această achiziție a fost făcută într-un moment în care tensiunile comerciale dintre Beijing și Washington, principalul aliat al Canadei, erau ridicate. Achiziția Neo Lithium „ar fi putut da impresia Chinei că Canada era foarte favorabilă acestor investiții”, în ciuda contextului, notează The Diplomat, un site specializat în știri geopolitice din Asia.

Pentru Beijing, aceasta a fost o veste foarte bună: un semn că nu toți aliații Washingtonului și-au închis încă porțile pentru majoritatea investițiilor chinezești. Cu atât mai mult cu cât Canada va fi pe harta mondială a metalelor rare, cum ar fi litiul și cobaltul.

Deocamdată, Canada este încă un actor secundar în comparație cu cei mai importanți producători ai acestor resurse, care sunt esențiale pentru fabricarea bateriilor pentru automobilele electrice, pentru anumite soluții de stocare a energiilor regenerabile și pentru o serie de echipamente militare, cum ar fi sistemele de ghidare a rachetelor. Toate acestea sunt sectoare în care China dorește să joace un rol de lider.

Greii din mineritul metalelor rare sunt Rusia, Australia și China. Chiar și țări precum Argentina, Republica Democrată Congo și Filipine produc mai mult decât Canada.

Dar Ottawa susține că subsolul Canadei este plin de rezerve care ar putea propulsa țara în rândul marilor furnizori mondiali de litiu, cobalt, nichel și cesiu. Unele provincii canadiene – cum ar fi Ontario – au publicat chiar hărți ale zăcămintelor potențiale care dau impresia unui El Dorado al „pământurilor rare”.

Războiul din Ucraina dezvăluie „amenințarea” chineză

Strategia Chinei a fost de a investi în anticiparea acestei lupte pentru resursele canadiene. Planul Beijingului a fost de a-și forța financiară pentru a crea o dependență economică, astfel încât Canada să fie obligată să apeleze la China și nu la SUA atunci când exploatarea zăcămintelor va deveni realitate.

Iar Washingtonul a permis de mult timp ca acest lucru să se întâmple. Chiar și în timpul președinției lui Donald Trump, când administrația americană a declarat un „război comercial” împotriva Chinei.

A fost nevoie de războiul din Ucraina pentru ca Washingtonul să-și revină. Atunci când exporturile rusești și ucrainene de componente cheie pentru semiconductori – cum ar fi neon – au încetat din cauza conflictului, SUA și-au dat seama de dependența lor de anumite resurse controlate de țări uneori ostile.

În cazul metalelor rare, China produce deja peste 70% din bateriile de litiu din lume. Investițiile chineze în minele din Australia, Republica Democrată Congo, Argentina și Canada arată că Beijingul vrea să controleze lanțul de la un capăt la altul, afirmă obseervatorii.

Acest lucru este suficient pentru a da fiori reci la Washington, deoarece Beijingul a folosit deja în trecut arma embargoului asupra pământurilor rare pentru a face presiuni asupra unei alte țări.

Investițiile chinezești în minele canadiene au devenit astfel mult mai controversate. Ottawa a fost prima care a devenit dură cu Beijingul. În octombrie, guvernul lui Justin Trudeau a modificat legea pentru a împiedica companiile legate de stat să investească în grupurile miniere canadiene. Aceasta a fost o modalitate de a viza China – ale cărei companii sau bănci care investesc în străinătate sunt în mare parte legate de stat – fără a spune acest lucru.

Dacă mesajul nu era suficient de clar, François-Philippe Champagne, ministrul canadian al Industriei, a ordonat la începutul lunii noiembrie ca trei grupuri chinezești să iasă din capitalul companiilor miniere canadiene.

O coaliție internațională anti-Beijing

Interesul Pentagonului pentru minele canadiene este, din acest punct de vedere, o investiție preventivă menită să închidă ușa ambițiilor chinezești pentru subsolul nord-american.

Pentru a face acest lucru, armata poate apela la un fond de 500 de milioane de dolari creat prin planul de investiții pentru climă promulgat de Joe Biden în august 2022. Planul a fost conceput pentru a stimula o industrie nord-americană a metalelor rare care este esențială pentru tehnologiile care se află în centrul dezvoltării durabile.

Casa Albă a invocat Defense Production Act, o lege din 1950 care permite armatei americane să investească direct pentru a-și crește capacitatea de producție, ca și cum ar fi vorba de vreme de război. Un text care îngrijorează și Canada, deoarece face parte de decenii din baza militară industrială a SUA.

Pentru moment, este o manevră defensivă pentru a ține China departe de potențialele viitoare mine canadiene. Dar Pentagonul a cerut Congresului să îi permită să investească direct în operațiuni cu metale rare în Australia și Marea Britanie.

Ideea ar fi atunci de a înființa o coaliție internațională pentru a sparge cvasi-monopolul chinezesc asupra acestor pământuri rare. Potrivit experților, dacă Washingtonul va reuși, „va forța Beijingul să își revizuiască întreaga strategie de dezvoltare tehnologică”.