Automobilele autonome au „mintea” sub cea a unui copil de șapte ani

Inteligența artificială ignoră conceptul de „permanență a obiectelor”.

La 1 septembrie, patronul Tesla, Elon Musk, anunța că vrea să lanseze un automobil 100% autonom, fără volan și pedale, până în 2023. Elon Musk a mai făcut o promisiune similară pentru 2018 dar nu s-a realizat.

Inteligența artificială vs lumea reală

Mașinile complet autonome mai au mult până departe. Pentru că, în ciuda progreselor considerabile în domeniul inteligenței artificiale și a milioanelor de ore de conducere acumulate, mașinile cu conducere autonomă nu înțeleg încă nimic despre lumea reală și despre modul în care se comportă oamenii, scrie The Economist.

„Pentru o mașină autonomă, o bicicletă care dispare momentan în spatele unei autoutilitare este o bicicletă care nu mai există”, ilustrează revista. „Unui copil de 7 ani căruia i se confiscă o jucărie jucărie este capabil să înțeleagă că jucăria există, chiar dacă n-o mai are.  Este una dintre caracteristicile fundamentale ale inteligenței umane”.

Erori fatale uneori

În schimb, inteligența artificială funcționează prin învățarea automată, bazându-se pe mii de imagini și videoclipuri și extrapolând aceste lecții la situații noi. Dar, fundamental, nu „înțelege” ce se întâmplă.

Exemplele nu lipsesc: mașinile Tesla confundă Luna cu semaforul galben, sistemul Autopilot a fost păcălit de o bandă adezivă lipită pe un panou de limitare a vitezei, picături de ploaie și insecte văzute ca obstacole…

Nemaivorbind de o mașină autonomă Uber care a ucis o femeie care mergea pe lângă bicicletă, sistemul detectând-o ca „obiect în mișcare” dar considerând această informație „nesemnificativă”. De maniera cu care sunt tratate numeroase informații numite „parazite”, cum ar detectarea unei pungi de plastic luată de vânt deasupra șoselei și care nu necesită declanșarea frânării de urgență. O eroare fatală.

Altfel spus, software-ul IA nu este nici pe departe atât de inteligent pe cât se pretinde, scrie Slate.

Progrese mici

Într-un articol recent despre inteligența artificială, Mehul Bhatt de la Universitatea din Orebro, Suedia, și fondatorul unei companii numite CoDesign Lab, descrie o abordare diferită a proiectării algoritmilor mașinilor autonome.

În loc să abordeze lumea într-un mod probabilistic, acest software aplică concepte fizice, cum ar fi ideea că obiectele continuă să existe în timp, că au relații spațiale între ele (conceptul de „față” și „în spate”) și că pot fi complet sau parțial vizibile.

Cercetătorii au putut confirma în teste că sistemul lor funcționează, deși îmbunătățirea nu a fost semnificativă.

„Spre deosebire de un algoritm de învățare automată, acest motor de raționament poate explica de ce a reacționat într-un fel sau altul”, subliniază The Economist. Pe lângă îmbunătățirea programelor, aceste informații ar putea fi, prin urmare, utile companiilor de asigurări în caz de accident.

Chiar și perfecționată, inteligența artificială nu va fi probabil niciodată la nivelul oamenilor, chiar și a celor mici. „Spre deosebire de mașini, șoferii umani sunt obligați să ia o serie întreagă de decizii legate de convenții, de raporturi de forță, de empatie”, estimează economistul Philippe Crevel. „Reacția unui șofer în fața unui TIR de 38 de tone nu este aceeași ca în fața unei mașini mici”.