Uniunea Europeană și China au încheiat acordul de investiții mult așteptat – dar ce valoare are semnătura Beijingului când vine vorba de pactele comerciale și cu ce cost? Australia, care a intrat într-o luptă comercială dură cu China, are câteva răspunsuri incomode pentru europeni cu privire la aceste întrebări.
Experiența Australiei arată capcanele încercării de a echilibra politica economică cu securitatea națională, politica regională și alte interese. Mulți observatori spun că o abordare multilaterală ar fi mai eficientă decât acordurile bilaterale în tratarea Chinei și a stilului său de diplomație “lup-războinic ”, numit după un film de acțiune popular chinez. În ciuda Acordului de liber schimb China-Australia (ChAFTA), Beijingul a lovit Australia cu o serie de restricții comerciale, deoarece Canberra a solicitat în aprilie anul trecut o anchetă independentă asupra originilor pandemiei de coronavirus din orașul Wuhan. Luna următoare, guvernul președintelui Xi Jinping a aplicat tarife uriașe la orzul australian, una dintre culturile agricole de top din țară. Beijingul a adăugat progresiv alte produse la lista sa: vinul australian(taxe de peste 200%), carne de oaie, bumbac, homari, cherestea, cărbune. Măsurile chineze afectează industriile australiene care au exportat în 2019 în China marfă de 47,7 miliarde de dolari australieni, sau aproximativ 30 de miliarde de euro, estimează Politico. Michael Shoebridge, director la influentul grup de reflecție al Institutului de Politici Strategice Australiene (ASPI), a declarat că există “lecții la nivel mondial în comportamentul Chinei”. Canberra se plânge că eforturile de a discuta direct disputa comercială cu Beijingul nu au avut succes, dar nu intenționează să impună tarife de represalii asupra mărfurilor chineze. China este principala destinație de export a Australiei, precum și principalul său furnizor de importuri. Experiența Australiei cu China întărește convingerea multor observatori că acordurile bilaterale nu sunt cel mai bun mod de a face față pârghiei economice a gigantului asiatic. Acest amestec de probleme economice și non-economice ar trebui să pară familiar liderilor UE, care tocmai au promovat acordul lor de investiții mult-căutat cu Beijingul, în ciuda îngrijorărilor din capitalele europene cu privire la politicile Partidului Comunist Chinez(PCC). Și secretarul american de externe Mike Pompeo a denunțat “slăbiciunea” acestui acord, care “nu protejează muncitorii europeni de atitudinea de prădător a PCC”.
