Armele viitorului. NATO, dezbinată de normele de folosire a inteligenței artificiale

Diferențe mari în modul de a aborda armele autonome ar putea pune în dificultate Alianța Nord Atlantică. Pe hârtie, NATO este organizația ideală pentru a stabili standarde pentru aplicațiile militare ale inteligenței artificiale. Dar prioritățile și bugetele divergente ale celor 30 de membri ai săi ar putea fi obstacole.

NATO a identificat inteligența artificială ca o tehnologie cheie necesară pentru a menține un avantaj față de adversari și vrea să deschidă calea în stabilirea unor reguli de bază comune pentru utilizarea acesteia.

„Avem nevoie unul de celălalt mai mult ca oricând. Nicio țară singură sau un continent nu poate concura pe cont propriu în această eră de competiție a marilor puteri”, a declarat într-un interviu pentru Politico secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, al doilea comandant al Alianței.

Efortul de standardizare vine pe măsură ce China avansează aplicațiile inteligenței artificiale (IA) în armată, în mare parte fără control democratic.

David van Weel, secretar general adjunct al NATO pentru provocările de securitate emergente, a declarat că lipsa de preocupare a Beijingului cu privire la implicațiile etice ale tehnologiei a accelerat integrarea IA în aparatul militar.

„Eu nu sunt sigur că au aceleași dezbateri cu privire la principiile de utilizare responsabilă (a IA) sau că, cu siguranță, nu aplică valorile noastre democratice acestor tehnologii”, a spus el.

Colaboare mai strânsă UE-Washington

Între timp, UE – care s-a angajat să lanseze primele reguli obligatorii din lume privind IA în săptămânile următoare – caută o colaborare mai strânsă cu Washingtonul pentru a supraveghea tehnologiile emergente, inclusiv inteligența artificială. Dar aceste eforturi au durat mult pentru a începe.

Pentru Geoană, această colaborare va fi în cadrul NATO, care lucrează îndeaproape cu Uniunea Europeană în condițiile în care pregătește reglementări pentru IA axate pe aplicații cu „risc ridicat”.

NATO nu reglementează, dar „odată ce NATO stabilește un standard, el devine un etalon în domeniul respectiv din punct de vedere al securității defensive”, a spus Geoană.

Propria strategie în domeniul IA a Alianței, care va fi lansată înainte de vară, va identifica modalități de operare responsabilă a sistemelor de IA, va identifica aplicațiile militare ale tehnologiei și va oferi o „platformă pentru aliați pentru a-și testa IA pentru a vedea dacă ea respectă standardele NATO” a spus David van Weel.

Strategia va stabili, de asemenea, orientări etice cu privire la modul de guvernare a sistemelor de IA, de exemplu, garantarea faptului că sistemele pot fi oprite de om în orice moment și pentru menținerea responsabilității asigurându-se că o ființă umană este responsabilă de acțiunea sistemelor IA.

„Dacă un adversar ar folosi sisteme autonome alimentate de IA într-un mod care nu este compatibil cu valorile și morala noastră, aceasta ar avea în continuare implicații în materie de apărare, deoarece ar trebui să descurajăm aceste sisteme”, a spus van Weel.

Misiune imposibilă?

Problema este că membrii NATO se află în stadii foarte diferite atunci când vine vorba  de IA în contextul militar.

Statele Unite, cel mai mare cheltuitor militar din lume, au acordat prioritate utilizării IA în apărare. Dar în Europa, majoritatea țărilor – cu excepția Franței și a Olandei – abia menționează implicațiile militare și de apărare ale tehnologiei în strategiile lor naționale de IA.

„Nu este deloc surprinzător faptul că Statele Unite au o strategie militară de IA înainte de a avea o strategie națională de IA”, dar europenii „au făcut exact invers,” a declarat Ulrike Franke, cercetător principal în politică la Consiliul European pentru Relații Externe.

Aceasta reflectă diferențele transatlantice familiare – și plângerile fostului președinte american Donald Trump – cu privire la cheltuielile de apărare, dar subliniază, de asemenea, diferitele abordări ale reglementării IA de-o manieră mai generală.

Strategia UE în materie de inteligență artificială adoptă o linie prudentă, lăudându-se că este „centrată pe om”, axată pe îmblânzirea exceselor corporative și protejarea datelor cetățenilor. Statele Unite, care tind să fie mai relaxate în materie de reglementare și pasionate de apărare, văd lucrurile diferit.

Există, de asemenea, diferențe cu privire la ce tehnologii ar trebui să dezvolte NATO, inclusiv sisteme de arme letale autonome – adesea denumite „roboți ucigași” – programate pentru a identifica și distruge ținte fără control uman.

Țări NATO puternice, cum sunt Franța, Marea Britanie și SUA, au dezvoltat aceste tehnologii și se opun unui tratat privind aceste arme, în timp ce altele, precum Belgia și Germania, și-au exprimat îngrijorări serioase cu privire la această tehnologie.

Aceste sisteme de arme s-au confruntat, de asemenea, cu o puternică opoziție publică din partea societății civile și a grupurilor pentru apărarea drepturilor omului, inclusiv din partea secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, care a cerut interzicerea lor.

Geoană a spus că Alianța „a păstrat sistemele de arme autonome în cadrul intereselor NATO”. Grupul speră că următoarele recomandări vor permite utilizarea etică a tehnologiei fără a „înăbuși inovația”.

Aceste probleme amenință să împiedice dinamica normativă a NATO, a estimat Franke.

Ea a evocat Parteneriatul pentru apărare a IA, condus de SUA, care include 13 țări din Europa și Asia pentru a colabora la utilizarea IA în contextul militar – un forum care ar putea înlocui NATO ca organism de standardizare.

Stop Killer Robots

De asemenea, ar putea avea consecințe asupra drepturilor omului. „NATO este un loc ideal pentru a vă gândi în mod responsabil la modul de valorificare a părților bune ale acestei tehnologii și la modul de interzicere a părților care ar fi catastrofale pentru dreptul umanitar, a declarat Verity Coyle, consilier principal la Amnesty International, parte a campaniei Stop Killer Robots.

„Fără mecanisme de supraveghere care să asigure standarde și măsuri etice, care să asigure că această tehnologie va funcționa sub control uman semnificativ”, strategia NATO s-ar putea afla într-un „vid etic”, a spus Coyle.

Franke a spus că este preferabil ca Alianța să se concentreze asupra elementelor de bază, cum ar fi schimbul de date sporit pentru a dezvolta și forma IA militară și a coopera în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în logistică.

„Dacă țările NATO ar coopera în acest sens, ar putea crea proceduri bune și ar putea crea precedente. Și cred că apoi ar trebui să trecem la lucruri mai controversate, cum ar fi sistemele de arme autonome ”, a spus ea.