Un document secret, de tipul „wikileaks”, a ajuns în posesia jurnaliștilor de investigație din Vest. În el se vorbește despre proiectele militare eșuate ale UE, care se confruntă cu mari întârzieri. De fapt, cei care au analizat situația admit că, în realitate, „EU Army”, la care visa Emmanuel Macron, este o mare țeapă luată de statele membre. Și, atunci, se întreabă mulți, în buzunarele cui s-au scurs miliardele plătite în avans de guvernele naționale de pe Bătrânul continent?
Au trecut mai bine de trei ani de la lansarea acestui pact și majoritatea programelor de acolo nu au dat încă roade. Pactul de cooperare militară al Europei a devenit „Frumoasa adormită”, scrie Politico, care ia peste picior inițiativa UE și punctează: PESCO încă se luptă să se trezească din somnul cel prelung.
Programul este cunoscut sub numele de PESCO și reunește 25 de țări membre UE, care lucrează în grupuri mai mici la un total de 46 de proiecte comune. Proiectele acoperă domenii de activitate militară, de la apărare terestră, pe mare, antiaeriană, spațiu și cyberspațiu și până la tactica împotriva atacurilor cu drone. Și „intelligence-ul” militar este un proiect separat, pompos prezentat la Bruxelles undeva prin 2018.
Dar, la trei ani și jumătate după ce PESCO a fost lansat la mare fanfară, multe dintre proiecte sunt încă în fază incipientă, ba un număr semnificativ nici măcar nu au început să fie derulate. Așadar, în ciuda declarațiilor bombastice ale unor lideri și oficiali din UE referitoare la realizarea „autonomiei strategice”, eforturile blocului în domeniul militar mai au multe obstacole de depășit.
Un document de 115 pagini, elaborat de Secretariatul PESCO, a fost trimis țărilor membre în luna iunie. În el se arată că sunt raportate întârzieri pentru 15 proiecte. În șase cazuri, pandemia este învinuită, iar în restul nu este menționat niciun motiv specific. De asemenea, raportul PESCO notează că în 14 cazuri anul implementării proiectelor a fost mutat.
Culmea este că la Bruxelles se folosește în continuare discursul politic fără acoperire. Diplomații UE recunosc că PESCO se confruntă cu probleme, dar nu au niciun stres și afirmă, la unison: „Ceea ce contează este că trenul a părăsit stația (…) Suntem încă într-o curbă de învățare”. Și se învață pe banii contribuabililor europeni!
Ani la rând, UE a reușit să se țină departe de orice implicare în domeniul militar. Unele țări membre au susținut că apărarea este o problemă pentru guvernele naționale, alții au remarcat că Uniunea este un proiect de pace și nu ar trebui să se implice în sfera militară. Dar, în același timp, Parisul și Berlinul au făcut un lobby puternic, afirmând că Europa nu se poate baza întotdeauna pe SUA sau NATO și că statele membre ar putea realiza mult mai multe împreună decât lucrând la proiecte în mod independent.
PESCO este, așadar, încercarea UE de a-și spori capacitățile militare. Administrația Biden pare mulțumită de acest model, mai ales fiindcă proiectele anunțate au… întârziat să fie implementate. De altfel, Washingtonul chiar s-a alăturat, la începutul acestui an, unuia dintre proiectele PESCO, un program de mobilitate militară condus de Olanda care își propune să faciliteze deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor în Europa.