Armata SUA aduce în Germania o unitate care ar putea fi echipată cu arme hipersonice

Trebuie să ne pregătim să „trăim într-o lume fără un tratat de dezarmare nucleară” în Europa și „cu Rusia care continuă să desfășoare rachete” capabile să lovească orașele europene, a susținut Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. „Trebuie să ne asigurăm că avem un factor de descurajare credibil”, a insistat el.

Când, la sfârșitul anilor 1970, URSS a desfășurat rachete nucleare SS-20 cu rază medie de acțiune în țările din Pactul de la Varșovia, SUA au făcut același lucru trimițând în Germania rachete Pershing II sub autoritatea 56th Field Artillery Command al US Army.

Ulterior, semnarea, în 1988, a Tratatului privind forțele nucleare intermediare (INF) a pus capăt a ceea ce se numea, pe atunci, „crizei eurorachetelor”. Și sfârșitul Războiului Rece a justificat dizolvarea 56th Field Artillery Command.

O întoarcere din Războiul Rece

Cu toate acestea, arhitectura de securitate care fusese pusă în aplicare în Europa în timpul – și după – același Război Rece s-a prăbușit treptat în ultimii ani, odată cu suspendarea, sau chiar sfârșitul, a mai multor tratate privind armamentele.

Astfel, în 2014, administrația Obama a acuzat Moscova că a dezvoltat 9M729 „Novator” (SSC-8) rachetă interzisă prin tratatul INF. Apoi, cea a președintelui Trump a folosit pretextul pentru a retrage semnătura SUA din acest text. Și, în același timp, NATO a indicat că va lua „măsuri disuasive” în ceea ce privește Rusia. Dar fără a merge până acolo încât să desfășoare rachete nucleare cu rază intermediară în Europa.

Trebuie să ne pregătim să „trăim într-o lume fără un tratat de dezarmare nucleară” în Europa și „cu o Rusie care continuă să desfășoare rachete” capabile să lovească orașele europene, a susținut Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. „Trebuie să ne asigurăm că avem un factor de descurajare credibil”, a insistat el.

Oricum, și dacă nu se pune problema desfășurării de rachete nucleare interzise anterior prin tratatul INF, armata SUA tocmai a reactivat 56th Field Artillery Command, numit în prezent 56th Artillery Command, în Kassel, în sud-vestul Germaniei. Ceremonia de reîntoarcere a acestei unități din Războiul Rece a avut loc pe 8 noiembrie, scrie Opex 360.

Această reactivare  face parte din programul „Multi-Domain Task Forces” (MDTF) pe care armata SUA l-a înființat treptat din 2019.

Avansul Rusiei

Scopul este reunirea în cadrul unei singure formații a capacităților în materie de artilerie de câmp, apărare aeriană și antirachetă, război informatic și război electronic. Ideea este de a putea coordona lovituri cu rachete cu rază mare de acțiune printr-o forță aflată în rețea.

Primul MDTF, cu sediul în Lewis-McChord (statul Washington), a fost creat plecând de la Brigada 17 de artilerie de câmp, care a primit, în octombrie, primul prototip de armă hipersonică cu rază lungă de acțiune (LRHW), dezvoltat ca parte a cooperării între Armata SUA și Marina SUA. Numit „Dark Eagle”, acesta se compune dintr-o rachetă care poartă un planor hipersonic. Există toate motivele, apreciază observatorii, că 56th Artillery Command se va dota cu această armă.

Rusia a luat avans în ceea ce privește armele hipersonice. La sfârșitul anului 2019, a pus în funcțiune sistemul Avagard (un planor hipersonic lansat de o rachetă balistică) și se pregătește să facă același lucru cu Zirkon, destinat forțelor sale navale. Are, de asemenea, Kinjal, o rachetă aero-balistică transportată de avioane MiG-31K.

În materie de artilerie cu rază medie și lungă de acțiune, SUA a lansat și programul MRC (Mid-Range Capability, numit și „Typhoon”), care constă în dezvoltarea de noi rachete cu rază intermediară profitând de unele modele aflate în serviciu în Marina SUA, cum ar fi SM-6 și Tomahawk.

În sfârșit, proiectul PrSM (Precision Strike Missile) își propune să înlocuiască racheta balistică tactică MGM-140 ATCAMS a sistemului de artilerie HIMARS cu o nouă raachetă cu o rază de acțiune mai mare de 499 km, adică limita impusă anterior de tratatul INF.