Arctica, noul test al relațiilor dintre Biden și Putin

Șeful diplomației Statelor Unite, Antony Blinken, a început, duminică, un turneu consacrat Arcticii, noua miză a rivalităților cu China și prima ocazie de a testa relațiile tensionate cu Rusia, înainte de un summit probabil între Joe Biden și Vladimir Putin, în iunie.

Antony Blinken a părăsit Washingtonul cu destinația Copenhaga, unde se va întâlni, luni, cu liderii danezi, înainte de a se îndrepta către Islanda pentru reuniunea ministerială a Consiliului Arctic, programată miercuri și joi.

La Reykjavik, lumina reflectoarelor îl va pune în față cu omologul său rus Sergei Lavrov, prima întâlnire la nivel înalt între cele două puteri aflate în pline ensiuni de la alegerea noului președinte american, Joe Biden.

Arctica, un teritoriu vast cu condiții extreme în jurul Polului Nord, dar bogat în hidrocarburi și gaze, s-a impus în ultimii ani în competiția geopolitică globală dintre cele opt țări membre riverane ale Consiliului Arctic (Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda și Islanda) pentru resursele sale naturale, căile navigabile și poziția strategică.

China își face loc cu coatele

De asemenea, stârnește, spre nemulțumirea Washingtonului, interesul sporit al Chinei, un simplu „observator” în Consiliu, dar care se pretinde a fi un stat „cvasiarctic”.

Sub președinția lui Donald Trump, Statele Unite și-au arătat în mod clar disponibilitatea de a rezista „agresivității” ruso-chineze. Și administrația Biden pare că vrea să-și marcheze în continuare teritoriul.

„Nu spunem nu tuturor investițiilor sau proiectelor chineze, dar insistăm pe respectarea regulilor internaționale”, a avertizat săptămâna trecută James DeHart, coordonatorul diplomației arctice americane, menționând „îngrijorarea” la Washington în fața planurilor Beijingului.

Trump vroia să cumpere Groenlanda

Dar Antony Blinken trebuie mai întâi de toate să întoarcă pagina cu două controverse moștenite din era Trump. În 2019, magnatul imobiliar a propus ideea unei preluări americane a Groenlandei, un imens teritoriu arctic și un bun al Danemarcei. Dacă dorește „să aprofundeze relațiile cu Groenlanda”, noul secretar de stat al SUA se va feri de astfel de provocări, întâlnindu-se cu liderii săi mai întâi în capitala daneză și apoi în timpul unei scurte escale pe acest teritoriu autonom.

Predecesorul său, Mike Pompeo, de asemenea,  a zdruncinat în același an ședința anterioară a Consiliului Arctic, blocând pentru prima dată declarația finală din cauza refuzului american de a menționa schimbările climatice.  Văzând în ele o oportunitate lucrativă.

„Retragerea constantă a banchizei gheții marine deschide noi pasaje și oferă noi oportunități de afaceri”, a spus Pompeo. În acest sens, mesajul american s-a schimbat radical odată cu venirea președintelui Biden, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una dintre prioritățile sale.

La fel cum Vladimir Putin a făcut din Arctica și din ruta maritimă a Nordului tot o prioritate.

De această dată va exista o declarație finală, deja „aprobată de cei opt miniștri”, ai țărilor Consiliului, dar și „un plan strategic comun” pentru următorii zece ani, a anunțat Marcia Bernicat, responsabilă de mediu la departamentul american de Stat.

Cele mai recente studii arată că încălzirea din Arctica „atinge o rată nu de două ori, ci de trei ori” mai mare decât cea a restului planetei, a insistat ea.

Washingtonul dorește să se bazeze și pe aceste probleme climatice pentru a explora posibilitățile de cooperare cu Moscova, care va prelua președinția Consiliului Arctic timp de doi ani.