Milioane de indigeni din bazinul Amazonului duc o luptă contra timpului pentru a salva imensa pădure tropicală de distrugerile industriale.
Într-un interviu exclusiv cu AFP, în satul junglei ecuadoriane Union Base la cinci ore de mers cu mașina de Quito, Gregorio Mirabal, șeful Corpului de coordonare a organizațiilor populațiilor din bazinul Amazonului face apel la țările dezvoltate prezente la COP26, următoarea conferință climatică de la Glasgow (Scoția), pentru a colabora la salvarea celor 8,4 milioane de kilometri pătrați ai Amazoniei.
Mirabal, 54 de ani, este reprezentantul a 3,5 milioane de indigeni care trăiesc în nouă țări sau teritorii: Brazilia, Bolivia, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela, Guyana, Surinam și Guyana franceză.
Daune ireversibile
Acest membru al poporului Wakuenai Kurripaco avertizează că 17% din pădure a fost deja distrusă prin exploatarea petrolului și a mineralelor, poluarea și defrișările pentru agricultură.
“Distrugerile vor ajunge la 20%. Ne îndreptăm către o apocalipsă globală fără întoarcere. Oamenii vor rămâne fără oxigen, planeta se va încălzi în cincizeci de ani, cu două sau chiar trei grade. Viața nu va fi posibilă dacă Amazonul dispare. Amazonul este ucis, îi luăm petrolul, resursele naturale și nu vrem să lăsăm pădurea vie!”.
Bazinul amazonian reprezintă și cea mai mare rezervă de apă dulce de pe planetă. Biodiversitatea crează un climat echilibrat, fiecare arbore generează aer curat. Dar acest ecosistem uriaș a ajuns să colecteze deșeuri și nu există o finanțare clară sau programe majore de protecție.
„Cel mai prost guvern din Amazon”
Cel mai mare pericol, subliniază Mirabal, este lipsa voinței politice a guvernelor țărilor riverane. Și dă exemplul Braziliei care acoperă 60% din întregul bazin Amazon. Sub conducerea președintelui Jair Bolsorano, defrișările și exploatările ilegale au crescut cel mai mult în ultimii ani. „Este cel mai prost guvern pe care îl avem în bazinul Amazonului”.
Totodată, Brazilia, Columbia și Peru sunt cele mai periculoase tări pentru organizațiile indigene care se opun marilor companii petroliere, miniere sau forestiere. Potrivit lui Mirabal, „ ai 80% șanse să fii ucis sau închis acolo”. 200 de activiști au fost uciși în 2020, depășind cu mult cifra de 135 pentru 2019.