În timp ce COVID-19 a captat în mod firesc atenția lumii, există o amenințare tot mai mare care ar putea avea un impact devastator pe termen lung asupra sistemelor naționale de sănătate, a economiilor de stat și a vieții de zi cu zi a milioanelor de oameni și a familiilor acestora: incidența crescândă a bolii Alzheimer.
Maladia este cea mai frecventă formă de demență și poate reprezenta 60-70% din toate cazurile. Majoritatea persoanelor asociază boala Alzheimer cu o simplă pierdere de memorie, adesea respinsă cu terminologie precum „momentele de vârstă”. În stadii mai avansate, persoanele cu boala Alzheimer suferă de anxietate ridicată, pierderea judecății și dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice. Numai în Europa, începând cu 2018, 9,7 milioane de persoane suferă de Alzheimer și alte forme de demență. Până în 2030, se preconizează că numărul pacienților va crește la 14 milioane, iar costul tratamentului acestora va ajunge la 250 miliarde de euro. Nu există nici un remediu pentru boala Alzheimer.
Detectarea precoce, screeningul prompt, diagnosticarea în timp util și monitorizarea atentă a pacienților sunt absolut esențiale pentru ca Europa să facă față în mod eficient crizei bolii Alzheimer. Provocarea este că sistemele europene de îngrijire a sănătății nu sunt echipate pentru a detecta și diagnostica boala Alzheimer în primele sale etape înainte ca simptomele grave să înceapă să apară, ceea ce face dificilă atacarea cauzei principale a bolii, comentează Politico. Astăzi, majoritatea furnizorilor de asistență medicală primară din Europa – prima linie de depistare precoce – au puțină pregătire în ceea ce privește boala Alzheimer sau alte cauze ale demenței.
De fapt, trei din cinci furnizori de servicii medicale din întreaga lume consideră că demența este doar o parte naturală a procesului de îmbătrânire, ceea ce explică de ce jumătate dintre pacienții cu demență nu sunt diagnosticați. De asemenea, Europei îi lipsește un număr adecvat de neurologi și alți specialiști care pot confirma un diagnostic și pot pune pacienții pe o cale eficientă de îngrijire. La nivelul întregului continent, boala Alzheimer trebuie recunoscută ca o prioritate urgentă de sănătate publică, care necesită resurse și atenție la cele mai înalte niveluri, susținută de o agendă politică ambițioasă, inclusiv de la factorii de decizie G7 și G20. De asemenea, educația publică poate ajuta la eliminarea stigmatului din jurul bolii, ceea ce poate determina oamenii să ignore simptomele și să neglijeze să caute ajutor medical.
“Pe măsură ce populația Europei continuă să îmbătrânească, poverile fizice, emoționale și financiare ale bolii Alzheimer vor crește într-un ritm accelerat. În întreaga lume, am văzut rezultatele răspunsului timpuriu la criza COVID-19. Țările care au luat măsuri au înregistrat rapid rezultate foarte diferite decât cele care au decis să aștepte. Spre deosebire de COVID-19, putem vedea amenințarea tot mai mare a bolii Alzheimer”, spune dr. Alessandro marcuzzi, vicepreședintele asociației Alzheimer Europa.