Alertă climatică. Nivel record al emisiilor de CO2 din surse fosile în acest an

Emisiile de CO2 provenite din consumul de combustibili fosili – petrol, gaze și cărbune – vor depăși nivelurile record în 2022, după ce va fi depășit „paranteza” Covid-19, potrivit unui studiu de referință publicat vineri.

Emisiile totale ale acestui gaz cu efect de seră, principalul vinovat de încălzirea globală, inclusiv cele produse de defrișări, vor reveni aproape la nivelul din 2019, lăsând doar 50% șanse de a evita depășirea a 1,5°C în nouă ani, potrivit cercetătorilor de la Global Carbon Project.

Redresarea post Covid-19 și criza energetică

Potrivit calculelor lor, emisiile de CO2 provenite din combustibili fosili „ar trebui să crească cu 1% față de 2021, până la 36,6 miliarde de tone, ușor peste nivelurile de dinainte de Covid-19 din 2019”. Această creștere este determinată în principal de utilizarea petrolului (+2,2%), odată cu redresarea traficului aerian, și a cărbunelui (+1%).

Se preconizează că emisiile provenite din cărbune, care au scăzut din 2014, vor crește cu 1% și vor reveni la nivelul record din acel an sau chiar îl vor depăși. „Există o combinație de doi factori, continuarea redresării post-Covid-19 și criza energetică” după invazia Rusiei în Ucraina, a explicat Glen Peters, unul dintre autorii studiului publicat în revista Earth Systems Science Data, cu ocazia conferinței internaționale privind clima COP27.

Echipa GCP, care reunește peste 100 de oameni de știință din 80 de instituții, calculează emisiile de CO2 în fiecare an, precum și „bugetul de carbon” rămas – limita superioară a dioxidului de carbon emis pentru a rămâne sub o anumită temperatură globală.

Această temperatură este legată de concentrația acestui puternic gaz cu efect de seră din atmosferă. Această concentrație a crescut cu 51% de la începutul erei industriale, când omenirea a îceput să ardă combustibili fosili în cantități mari, subliniază studiul, informează Le Point.

Astfel, oamenii de știință pot transpune în timp „bugetul” rămas pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, piatra de temelie a luptei împotriva încălzirii globale. În ritmul actual de „cheltuire” a acestui buget, există doar 50 % șanse de a atinge cel mai ambițios obiectiv de limitare a încălzirii globale la 1,5°C în nouă ani.

Emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să scadă cu 45% până în 2030 pentru a avea vreo șansă de a realiza acest lucru. În 30 de ani, există o șansă de 50/50 de a atinge obiectivul mai puțin ambițios de +2°C, iar în 18 ani, de +1,7°C.

Cu toate acestea, în condițiile în care s-a înregistrat deja o încălzire de aproape +1,2°C, dezastrele climatice se înmulțesc deja în întreaga lume, după cum o demonstrează anul în curs, cu valurile de căldură, secetele, inundațiile și mega-incendiile.

India, SUA, China, marii poluatori

Dintre cei mai mari poluatori din lume, revenirea emisiilor fosile va fi cea mai puternică în India în 2022, cu o creștere de 6%, în principal datorită consumului de cărbune pe fondul unei redresări economice puternice. Se estimează că în SUA vor crește cu 1,5%.

China, care se așteaptă să încheie la -0,9%, a înregistrat o scădere bruscă la începutul anului, odată cu limitările legate de politica „zero-Covid-19” și de criza din domeniul construcțiilor, deși valul de căldură din vară a provocat apoi o scădere a energiei hidroelectrice și o creștere a cărbunelui.

Uniunea Europeană, cufundată într-o criză energetică din cauza invaziei Ucrainei, ar trebui să înregistreze -0,8%, cu o scădere de 10% a emisiilor de gaze și o creștere de 6,7% a emisiilor de cărbune, față de +0,9% pentru petrol. În restul lumii se așteaptă o creștere de 1,7%, în principal datorită redresării transportului aerian.

Emisiile provenite din combustibili non-fosili, care reprezintă aproximativ 10% din total și se datorează în principal defrișărilor, au scăzut ușor. Iar încălzirea afectează deja rezervoarele naturale de carbon, care joacă un rol vital în atenuarea acesteia. Absorbția de CO2 de către rezervoarele terestre a fost redusă cu aproximativ 17%, iar în oceane cu 4% în deceniul 2012-21.

Din cauza multiplelor crize, 2022 nu va fi un an tipic din care să se poată trage învățăminte evidente, subliniază autorii. Creșterea de 1% ar putea să nu fie „o tendință pe termen lung”, dar „emisiile nu scad așa cum ar trebui”, afirmă autorii studiului.