Alegeri Turcia 2023. Erdogan a fost la vot. Oamenilor de rând le este teamă să spună pe cine au pus ştampila

Turcii s-au prezentat la secţiile de votare încă de la primele ore ale dimineţii pentru a-și alege viitorul președinte.

Sondajele de opinie îi dau un uşor avans principalului contracandidat al lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, care conduce o alianţă formată din şase partide de opoziţie, dar dacă niciunul dintre ei nu reuşeşte să obţină mai mult de 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur de scrutin la 28 mai.

Erdogan a votat la Istanbul

Principalii rivali la alegerile prezidențiale din Turcia au votat. Recep Erdogan a mers la o secție de votare din Istanbul, orașul său natal, în timp ce Kemal Kilicdaroglu a votat la Ankara.

Ambii politicieni au declarat că au votat „pentru democrație”, spun ei. De altfel, și turcii care au mers astăzi la urne au folosit cuvântul „democrație”, când au spus pentru ce și-au dat votul.

Votul va decide nu numai cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe, care a luat o turnură imprevizibilă.

Turcia, o ţară semi-comunistă?

Oamenii se feresc să spună cu cine votează, iar unii dintre ei chiar refuză să vorbească în fața camerei. Ei spun că votează pentru democrație, iar unii cred că e nevoie de o schimbare.

„Pentru democrație, pentru ca poporul să trăiască într-o democrație, e timpul pentru acest lucru. Cred că rezultatul se va decide în cel de-al doilea tur de scrutin, e greu să ajungi la un rezultat în primul tur”, a spus un alegător.

Erdogan a fost acuzat că este principalul vinovat pentru practica „amnistiilor periodice” din Turcia, care oferă scutiri legale acelor structuri construite fără certificatele de siguranţă necesare, în schimbul plăţii unei taxe. Acest lucru a contribuit la catastrofa recentă, au sugerat experţii.

Deși este șeful unei țări NATO, el s-a poziționat ca un intermediar în războiul Rusiei din Ucraina și face Suedia să aștepte aprobarea lui pentru a intra în Alianța militară. Iar diplomația sa ”forțoasă” i-a enervat pe aliații din Europa … și nu numai.