AcasăȘTIRI EXTERNEAlegeri tulburi la șefia Interpol: Un „torționar” din Emirate și influența Chinei

Alegeri tulburi la șefia Interpol: Un „torționar” din Emirate și influența Chinei

Alegeri tulburi la șefia Interpol: Un „torționar” din Emirate și influența Chinei

Puternica organizație transnațională de poliție Interpol se pregătește să-și numească noul președinte, în cadrul unor alegeri care se vor desfășura în 23-24 noiembrie, la Istanbul. Favoritul pentru post, generalul Ahmed Naser al-Raisi din Emiratele Arabe Unite, este cel mai rău candidat posibil, denunță mai multe organizații pentru drepturile omului. În același timp, candidatura unui oficial chinez pentru a se alătura comitetului executiv îi îngrijorează pe politicienii din întreaga lume.

Generalul Ahmed Naser al-Raisi, favorit pentru a-i succeda sud-coreeanului Kim Jong-yang, este departe de a îndeplini unanimitate. Foarte departe.

Cotidianul Le Monde se întreabă astfel dacă va fi „în curând un torționar în fruntea Interpolului” iar Federația Internațională pentru Drepturile Omului consideră că Interpol ar încălca toate principiile respectării drepturilor omului dacă ar fi de acord să fie condusă de cineva precum Ahmed Naser al-Raisi.

Un CV impresionant

În Marea Britanie, una dintre primele țări care a tras un semnal de alarmă, în aprilie 2021, fostul procuror general David Calvert-Smith a scris un raport în care enumera toate motivele pentru care Interpol trebuie să respingă candidatura lui Al-Raisi. Până acum, slovaca Sarka Havrankova, în prezent vicepreședinte al Interpol, este singurul alt candidat pentru acest post.

Ahmed Naser al-Raisi, inspectorul general al Ministerului de Interne al Emiratelor Arabe Unite din 2015, face deja parte din comitetul executiv al Interpol, unde este reprezentantul organizației pentru întreaga zonă asiatică. Are un CV impresionant: pe lângă o carieră de peste 40 de ani în poliție, susține că deține un doctorat la London Metropolitan University, un Master of Business Administration la universitatea din Coventry, o diplomă în management la Universitatea Cambridge și o licență în informatică de la Universitatea Otterbein (Ohio).

Plângeri pentru acte de tortură

Dar acest parcurs academic nu iartă multiplele încălcări ale drepturilor omului care i-ar fi imputabile, asigură numeroșii săi detractori. Al-Raisi este astfel vizat de trei plângeri pentru acte de tortură depuse în septembrie în Franța.

El este acuzat în special că este responsabil, în calitate de șef al sistemului penitenciar din Emirate, de „acte de barbarie” comise împotriva poetului și bloggerului din Emirate, Ahmed Mansoor, condamnat în 2018 la o pedeapsă de zece ani de închisoare pentru „atingere adusă reputației statului”.

De asemenea, el este considerat responsabil pentru arestarea, în noiembrie 2018, a lui Matthew Hedges, un tânăr cercetător britanic venit în Dubai pentru o călătorie de studiu și suspectat de autoritățile emirate de spionaj. Condamnat la închisoare pe viață și torturat, Hedges a fost eliberat în urma unei campanii intense de presiune din partea Londrei, care amenința să rupă relațiile diplomatice cu Emiratele.

Și acestea sunt doar două dintre cele mai mediatizate exemple de tratament aplicat deținuților în sistemul penitenciar condus de serviciile lui Ahmed Naser al-Raisi și considerat unul dintre „cele mai arbitrare din lume” de către Gulf Center for Human Rights, scrie France 24.

O donație de 50 de milioane de euro din Emirate

Alegerea lui Ahmed Naser al-Raisi în fruntea Interpolului ar fi și o veste foarte proastă pentru toți cei care laudă independența acestei organizații internaționale, scrie în raportul său David Calvert-Smith, fostul procuror general din Marea Britanie. Interpol, de altfel, a primit în 2017 o donație record de 50 de milioane de euro din Emiratele Arabe Unite, iar „ne putem întreba cât de mult acești bani sporesc șansele” generalului de a fi ales, spune Smith.

„Interpol ar face jocul Emiratelor Arabe Unite care, de câțiva ani, cheltuiesc din belșug pentru a-și cumpăra o imagine bună în ochii opiniei internaționale”, avertizează Gulf Center for Human Rights. A reuși să conducă o instituție atât de prestigioasă ar fi un succes diplomatic pentru această țară din Golf.

Mâna Partidului Comunist Chinez

Un alt dosar sensibil este probabila sosire a unui polițist chinez de top – Hu Binchen – în comitetul executiv al Interpol. Într-o scrisoare deschisă publicată pe 15 noiembrie, parlamentarii din 20 de țări cer blocarea unei alegeri „care ar da Beijingului undă verde să continue să folosească Interpolul pentru a-și exporta politica de represiune împotriva minorității musulmane uigure din China”.

O referire la o chestiune care divizează Interpol de câțiva ani: utilizarea considerată abuzivă a notificărilor roșii de către regimurile autoritare. Aceste documente, percepute adesea ca echivalentul unui mandat internațional de arestare, nu mai servesc doar la depistarea celor mai răi criminali din lume, ci „sunt din ce în ce mai folosite de anumite țări pentru a urmări penal dincolo de granițele lor oponenții politici”, subliniază The Guardian.

Notificări roșii în scop de represiune politică

China, Rusia și Emiratele Arabe Unite sunt considerate a fi ţările care folosesc cel mai mult notificările roşii în scopuri politice, notează cotidianul britanic. Numărul acestora a crescut de la 1400, la începutul secolului 21, la aproape 13.000 în 2019. Acest lucru face aproape imposibil pentru Interpol pentru a identifica toate abuzurile.

Emiratele au folosit aceste instrumente pentru a urmări  persoanele care erau acuzate că au datorii la băncile emirate. China a multiplicat notificările roșii pentru a complica viețile activiștilor uiguri exilați în străinătate. „Cei vizați de aceste notificări roșii nu se mai pot muta dintr-o țară în alta fără teama de a fi arestați și extrădați în China”, notează The Guardian.

Jürgen Stock, secretarul general al Interpol din 2019, a recunoscut că a existat o problemă cu utilizarea abuzivă a acestor documente, din motive politice mai mult decât judiciare.

Când stai cu hoții la masă

Posibilele alegeri ale generalului Ahmed Naser Al-Raisi și ale chinezului Hu Binchen nu ar face decât să întărească această „politizare” de către o mână de țări ale puternicei instituții de poliție transnațională, denunță diferitele organizații pentru drepturile omului.

Interpol a cunoscut deja controverse  în trecut. Doi dintre foștii președinți ai săi, chinezul Meng Hongwei în 2018 și sud-africanul Jackie Selebi în 2008, au fost acuzați de corupție și închiși în țările lor respective.

În 2015, Interpol a trebuit să încheie în dezastru un parteneriat profitabil cu FIFA, din cauza acuzațiilor de corupție care au afectat puternica federație sportivă. „Nu putem cere Interpolului să știe totul despre partenerii săi, dar pentru o organizație responsabilă cu urmărirea corupției, nu a dat dovadă de mare fler în această afacere”, precizează David Calvert-Smith în raportul său.

author avatar
Tudor Borcea