Agenția Spațială Europeană, în război cu Elon Musk: spațiul nu e curtea lui unde-și face regulile

Europa nu trebuie să-l lase pe Elon Musk să-și facă din spațiu Vestul Sălbatic personal, a cerut directorul Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher.

Director general al Agenției Spațiale Europene (ESA) din martie 2021, austriacul Josef Aschbacher a fost clar: Europa trebuie să înceteze să mai faciliteze sarcina lui Elon Musk în proiectul său de a face din SpaceX și Starlink alfa și omega unui business spațial în plină expansiune.

Jumătate din sateliții activi din lume, în mâna lui Musk

Într-un interviu acordat Financial Times, Aschbacher, de pregătire astronom, explică că Europa nu ar trebui să-l lase pe șeful SpaceX „să-și creeze propriile reguli”. El deplânge în special lipsa de coordonare de pe această parte a Atlanticului pentru a oferi un răspuns proiectelor lui Musk, în special la constelația sa de sateliți și la furnizorul său de servicii de internet, Starlink.

Cu mult înaintea restului lumii în acest domeniu, Elon Musk și SpaceX trimit sute, și în curând chiar mii sau zeci de mii de sateliți pe orbita Pământului.

Cu riscul de a împiedica în cele din urmă apariția oricărei concurențe: „Spațiul va fi în curând mult mai restrictiv în ceea ce privesc frecvențele și spațiul pe orbită ”, explică Aschbacher. Guvernele europene au un interes comun în a oferi în mod colectiv firmelor europene oportunitatea de a intra pe o piață corectă”.

„Există o persoană care deține jumătate din sateliții activi din lume ”, continuă el. „Este  uluitor. De facto, el face regulile. Restul lumii, în special Europa, nu răspunde suficient de repede”, a estimat directorul ESA.

Dimpotrivă, dacă Marea Britanie împinge proiectul concurent OneWeb, anumite țări europene ajută uneori compania Starlink să preia acest avans care s-ar putea dovedi a fi irecuperabil pentru celelalte și ar duce la o situație de cvasi-monopol.

Zeci de mii de sateliți

Starlink, căruia autoritatea de reglementare americană i-a dat deja autorizația de a plasa 30.000 de sateliți pe orbită joasă în jurul Pământului, a primit astfel sprijinul Germaniei, care a solicitat pentru firmă autorizația de a lansa încă 40.000 de sateliți de la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor.

Și în timp ce Uniunea Europeană este dornică să ofere continentului propria constelație de sateliți, guvernul german oferă deja subvenții populației sale din zonele rurale pentru a avea acces la internet de mare debit – proeminența Starlink o face o alegere aproape naturală.

„Suveranitatea Musk”

„Cu viteza cu care pune aceste sateliți pe orbită, aproape ajunge să dețină aceste traiectorii, pentru că nimeni nu poate ajunge acolo. Creează suveranitatea lui Musk în spațiu”, comentează Ralph Dinsley, șeful NORSS, specialist în urmărirea obiectelor spațiale.

Dar dacă Starlink se află în plină ofensivă orbitală, totuși nu va fi singura companie care dorește să plaseze mii de obiecte care se rotesc în jurul globului. Pe lângă OneWeb, proiectul Amazon începe să prindă contur și China, care lucrează la propriul sistem, a anunțat anul acesta lansarea a 13.000 de sateliți.

Pe scurt, Elon Musk a lansat o „ofertă de preluare” orbitei terestre joase, pe care care alții încearcă să o conteste cu propriile lansări masive.

Totul se face fără nici o reglementare, din moment ce nu există un organism care să controleze aceste nenumărate traiectorii încrucișate: conform Satellite Industry Association, piața de profil ar putea reprezenta 1.000 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului, iar orbita joasă a Pământului (Low Earth Orbit) ar putea conta pe 100.000 de sateliți, scrie Slate.

Pe lângă evidente întrebări cu privire la riscuri de coliziune și resturi spațiale, care capătă o tot mai mare importanță, întrebări geopolitice sunt și ele generate de această mare dominație a lui Musk și a firmelor sale pe o piață în plină dezvoltare.

Potrivit lui Josef Aschbacher, regulatorul american „nu este interesat doar de dezvoltarea economică, ci și de o anumită dominație în anumite sectoare economice. Se întâmplă foarte, foarte, foarte clar. Și cu forță”.

Pe scurt, Europa, care a dominat multă vreme industria sateliților, este depășită cu viteză mare. Și, fără un răspuns coordonat, ar putea fi depășită definitiv.