AcasăȘTIRI EXTERNEAfrica, Afganistanul lui Macron

Africa, Afganistanul lui Macron

Strategia  de stabilizare a regiunii Sahel prin lupta împotriva grupurilor jihadiste  este un eșec pentru președintele francez Emmanuel Macron.

Președintele Ciadului, Idriss Deby, a murit săptămâna trecută după ce a fost rănit în lupte împotriva rebelilor din nordul țării. Macron a participat la funeralii. Regimul lui Deby, la putere de 30 de ani, era considerat de Franța  un partener esenţial în războiul împotriva jihadiştilor în Sahel, o regiune cu foste colonii franceze care se întind de la Atlantic până la deșertul Sahara.

Operațiunea Barkhane

Partenerii Franței din UE cheltuiesc un miliard de euro pe an pentru securitate în Sahel, sprijiniți de cinci națiuni africane – Burkina Faso, Ciad, Mali, Mauritania și Niger(G5Sahel). Ciadul găzduiește sediul operațiunii Barkhane, forța franceză de 5.100 de oameni care luptă împotriva grupurilor jihadiste într-o zonă mai mare decât Europa. În schimbul ajutorului militar robust al lui Deby, Franța a închis mult timp ochii la abuzurile sistematice ale drepturilor omului, la corupție și la o parodie a alegerilor din țara vitală strategic. Când rebelii s-au apropiat prea mult, francezii au ajutat guvernul să-i respingă, acolo unde este necesar, cu atacuri aeriene. Ciadul are, de asemenea, un acord de cooperare în domeniul securității cu Statele Unite.

“Prietenii prietenilor noștri ne ucid”

În mod ironic, Deby a murit de mâna rebelilor care până în acest an fuseseră mercenari în slujba unui alt om puternic, cu sprijinul Franței- liderul rebel libian Khalifa Haftar. „Cu alte cuvinte, prietenii prietenilor noștri ne ucid”, a scris comentatorul militar Jean-Dominique Merchet în L’Opinion. Cu excepția extremei stângi și a extremei drepte, instituția politică franceză susține în continuare, în mare măsură, intervenția în Sahel în numele luptei împotriva „terorismului islamist” – dar sprijinul public este în declin. Cu un motiv întemeiat, potrivit Politico: la mai bine de opt ani după ce Parisul a intervenit în Mali pentru a respinge avansul rebelilor tuareg susținuți de jihadiști, violența a cuprins Burkina Faso și Nigerul vecin și amenință să se răspândească în state de coastă mai prospere, de la Atlantic la Golful Guineei .

Misiune împotmolită

În timp ce armata franceză a obținut succese tactice, ucigând doi comandanți rebeli de top legați de Al Qaeda și sute de luptători anul trecut, recrutarea jihadistă continua în forță, exploatând conflictele entice. Curtea de Conturi a Franței, într-un raport critic privind politica Sahelului, a recomandat săptămâna trecută ca guvernul să efectueze o revizuire amănunțită a Operațiunii Barkhane și să stabilească criteriile pentru a pune capăt intervenției. Macron se vrea reales în primăvara lui 2022 și, deși a decis în februarie să mențină operațiunea Barkhane la nivelul actual, diplomații presupun că va dori să declare „misiunea îndeplinită” și să reducă prezența militară în mod semnificativ înainte de ziua votării. Decesul lui Deby complică situația. Mai mult, Parisul este înspăimântat de decizia SUA de a ieși din Afganistan după negocierile cu talibanii. În ziua în care Deby a fost rănit fatal, miniștrii de externe ai UE au adoptat o nouă strategie integrată pentru Sahel, care recunoaște implicit eșecul politicilor din trecut și sugerează condiționarea asistenței, vorbind despre „responsabilitatea reciprocă”. Dincolo de aceste cuvinte se profilează teama că haosul s-ar putea instaura în Sahel, cu misiunile europene condamnate să urmeze militarii francezi împotmoliți  într-un conflict de nerezolvat. Cum au pățit-o americanii în Afganistan.

author avatar
Radu Jacotă Redactor