Abia uns rege, Charles se confruntă cu un Commonwealth din ce în ce mai anti-monarhie. William și Kate, deja huiduiți – VIDEO

Noul suveran britanic devine șeful de stat a 15 dintre cele 56 de țări membre ale Commonwealth-ului, pe care îl va și prezida. Vestigiu al fostului imperiu, rezultat al unui proces de decolonizare destul de pașnic, organizația, care are o populație de 2,5 miliarde de locuitori, este din ce în ce mai puțin monarhistă.

Va fi Charles la înălțimea sarcinii? Întrebarea se pune pentru cei 68 de milioane de supuși britanici, dar și pentru cei 2,3 miliarde de cetățeni din cele 56 de țări membre ale Commonwealth-ului pe care îl va prezida Carol al III-lea. Și nu de ieri de azi.

Miza influențelor politice și intereselor economice

Pentru a evita o eventuală criză după moartea sa, regina Elisabeta a II-a, susținută de guvernul britanic, făcuse o campanie intensă în 2018, cu toți cei cincizeci și trei de lideri (la acea vreme), pentru a obține asigurări că aceștia îl vor accepta pe fiul său în fruntea Commonwealth-ului, un titlu care nu poate fi moștenit. Răspunsul a fost „da”.

Miza a fost fundamentală pentru influența celei mai faimoase monarhii de pe planetă și pentru interesele politice și economice ale Regatului Unit. Asta pentru că din vastul imperiu, doar o mână de teritorii rămân sub suveranitate directă, cum ar fi Gibraltar sau Insulele Falkland.

Cu toate acestea, spre deosebire de Franța, care a trecut prin două războaie de decolonizare și nu a reușit niciodată să pună pe picioare organizația sa internațională a francofoniei, Marea Britanie, datorită Commonwealth-ului, creat în 1949, a menținut legături flexibile, dar reale, cu fostele sale posesiuni, inclusiv cu giganți precum India, Africa de Sud, Australia și chiar Canada. Împreună cu hegemonia globală a limbii engleze, Commonwealth-ul a conferit mult timp Londrei o influență pe scena mondială mai mare decât greutatea sa reală.

Monarhia, alungată din fostele colonii

În cea mai mare parte a celor 70 de ani de domnie, Elisabeta a II-a, care a urcat pe tron în plin proces de decolonizare, a întruchipat această transformare a imperiului, iar Coroana a servit drept liant pentru țări foarte îndepărtate și diferite între ele.

Dar vremurile s-au schimbat. Dacă Commonwealth-ul rămâne un forum atractiv de cooperare, până la punctul în care Gabon și Togo, țări francofone, au aderat în iunie anul trecut, monarhia nu mai este un deziderat. Caraibe, Guyana, Trinidad și Tobago și Dominica au renunțat la Coroană în anii 1970. Barbados a făcut pasul la sfârșitul anului 2021. Iar insulele învecinate vor fi probabil următoarele care vor deveni republici.

Kate și William, huiduiți în Caraibe

Acest lucru nu este întâmplător. „Povestea istorică în jurul moștenirii britanice devine de nesusținut în această regiune marcată de sclavie”, a declarat Patrick Taillon, co-director al Centrului de studii de drept constituțional de la Universitatea Laval (CEDAC, Quebec), în iunie, cu ocazia jubileului de platină, pentru Ouest-France. „Devine dificil pentru aceste țări să explice de ce, în centrul simbolurilor care ar trebui să unească toți cetățenii, coroana imperială rămâne ca o amintire a dominației străine”.

Kate și prințul William, acum moștenitor al tronului, au experimentat acest lucru pe propria piele în luna martie. Vizita lor în Jamaica, Belize și Bahamas a fost afectată de demonstrații. Protestatarii au cerut încetarea monarhiei în țările lor și despăgubiri pentru descendenții sclavilor.

În Canada, de asemenea, resentimentele sunt în toi. Dacă prințul Charles și-a cerut scuze în 2021, în Barbados, pentru ororile sclaviei, nu a făcut același lucru în timpul călătoriei sale oficiale la Toronto, la mijlocul lunii mai 2022, pentru crimele comise împotriva aborigenilor. Sondajele din iunie arătau că monarhiștii și aboliționiștii canadieni erau la egalitate, dar prevedeau o creștere a celor din urmă dacă regina moare.

Asul din mâneca regala a lui Charles

Dezbaterea este aprinsă și în Australia. La referendumul din 1999, când republicanii s-au certat asupra sistemului pe care să-l adopte (prezidențial, parlamentar etc.), partea pro-monarhie a câștigat cu 55%. În prezent, procentul este de numai 38%. Iar noul prim-ministru laburist, Anthony Albanese, a numit un ministru adjunct al Republicii…

Dacă Coroana nu mai este un subiect de vis, țările care se îndepărtează de ea rămân atașate de Commonwealth. Provocarea pentru Carol al III-lea a fost să se ridice la nivelul reginei pentru a limita pagubele. El are un atu în mâneca regală: angajamentele sale sincere și de lungă durată în favoarea conservării mediului se pot regăsi într-o organizație bazată pe cooperare, a cărei mare majoritate a membrilor se află în prima linie a urgenței climatice.