Balonul-spion și capcana Chinei. Beijingul deturnează atenția lui Biden de la Putin / Europa, presată să aleagă între doi poli

Criza baloanelor de spionaj alimentează tensiunile dintre SUA și China, punând Bruxelles-ul în dificultate. Incidentul balonului spion chinezesc a aruncat relațiile dintre Washington și Beijing într-o nouă criză. Pentru guvernele europene, acest lucru înseamnă tot felul de probleme.

Pe măsură ce relațiile dintre cele două superputeri se înrăutățesc, liderii UE par să fie supuși unor presiuni tot mai mari din partea Casei Albe pentru a alege o tabără și a se alătura forțelor împotriva Chinei, chiar în momentul în care sperau la un dezgheț în relațiile complicate cu Beijingul.

Biden sparge balonul și nu-l mai vede pe Putin

Și apoi mai este și războiul. Rusia pregătește o ofensivă majoră în Ucraina în următoarele săptămâni, dar diplomații UE se tem că incidentul cu balonul riscă să distragă atenția echipei președintelui Joe Biden exact în momentul în care va fi cea mai mare nevoie de sprijinul american pentru Kiev. „Nu ne-am așteptat niciodată ca 2023 să fie ușor, dar acesta este un început foarte greu”, a declarat un diplomat european.

Sâmbătă, SUA au doborât ceea ce au identificat ca fiind un balon de spionaj chinezesc în largul coastei Carolinei de Sud, cu o rachetă aer-aer de pe un avion de vânătoare „invizibil” F-22.

Secretarul de stat Antony Blinken a amânat pe termen nedefinit o vizită la Beijing care fusese programată pentru această săptămână, prima astfel de deplasare planificată pentru un oficial american la nivel de cabinet sub președinția lui Biden.

Imagini ale incidentului au circulat în înregistrări video dramatice pe rețelele de socializare, realizate în principal de spectatori entuziasmați care aclamau spectacolul teatral al puterii militare.

Beijingul insistă că uriașul balon alimentat cu panouri solare a fost un „dirijabil civil” care a deviat de la curs în timp ce efectua cercetări „în principal meteorologice”. Ca răspuns la doborârea balonului, guvernul chinez și-a exprimat „nemulțumirea puternică” și a protestat împotriva folosirii forței de către SUA pentru a ataca dispozitivul civil fără pilot, adăugând că își va „rezerva dreptul de a lua alte răspunsuri necesare”.

Politica externă a SUA, deși este încă puternic investită în sprijinirea militară a Ucrainei, ar putea fi distrasă de conflictele tot mai acute cu Beijingul. Politicienii americani de dreapta au cerut mai multă atenție asupra Chinei de când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu un an.

Pe măsură ce „rivalitatea dintre SUA și China se acutizează, va exista o presiune mai mare asupra europenilor, a căror abordare față de China este foarte diversă, pentru a alege una dintre părți”, a declarat Ricardo Borges de Castro, șeful Programului Europa în lume de la European Policy Centre, un think tank cu sediul la Bruxelles, scrie Politico.

„Realitatea este că, dacă lumea devine din ce în ce mai dominată de doi poli – SUA și China – UE și europenii vor trebui să aleagă o tabără atâta timp cât securitatea și apărarea Europei depind de umbrela SUA”.

Între timp, se așteaptă ca Rusia să lanseze ofensive masive în doar câteva săptămâni, când se va încheia cel mai aspru sezon de iarnă, potrivit oficialilor ucraineni. „Washingtonul va fi ocupat cu Beijingul pentru o perioadă de timp”, a declarat duminică un diplomat european de rang înalt. „Nu este o veste bună pentru UE, deoarece Rusia rămâne principala preocupare”.

Sincronizare proastă

Pentru Europa, incidentul vine, de asemenea, într-un moment nepotrivit, în condițiile în care înalții oficiali se pregăteau să reia relația cu Beijingul.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, face planuri pentru o călătorie la Beijing în aprilie, când ar trebui să se deplaseze și în Japonia pentru o reuniune ministerială a G7. Separat, președintele francez Emmanuel Macron și-a anunțat, de asemenea, intenția de a se întâlni cu președintele Xi Jinping în capitala chineză la începutul acestui an; Macron ar fi interesat să ia alături de el un oficial de rang înalt din cadrul Comisiei Europene, potrivit unui oficial care are cunoștință de aceste planuri.

Incidentul cu balonul spion dintre SUA și China „înseamnă că acum va trebui să urmărim reacția China și dacă aceste acțiuni (planificate) vor fi tratate ca un succes propagandistic de către Beijing în ceea ce privește divizarea legăturilor transatlantice”, a declarat un diplomat sub rezerva anonimatului.

„În urma războiului din Ucraina, coordonarea politicii privind China între cele două maluri ale Atlanticului pierde din avânt”, a declarat Reinhard Bütikofer, președintele delegației Parlamentului European pentru relațiile cu China. „În timp ce Washington D.C. sporește presiunea împotriva Beijingului, în special pe frontul tehnologic și în contextul Taiwanului, Bruxelles, Berlin și Paris manifestă noi ezitări”.

Un alt factor care complică situația este aparenta lipsă de interes a Beijingului în a ajuta Occidentul să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Mai rău, potrivit unui raport din Wall Street Journal, China a devenit furnizorul dominant de bunuri cu dublă utilizare pentru Rusia, furnizând tehnologie de care armata Moscovei are nevoie pentru a-și continua invazia. Companiile de stat chineze din domeniul apărării au livrat echipamente de navigație, tehnologie de bruiaj și piese pentru avioane de luptă către companiile de apărare deținute de guvernul rus care au fost sancționate, potrivit WSJ.

Politica struțului în Europa

Liderii europeni au avertizat în repetate rânduri Beijingul să nu ajute Moscova din punct de vedere militar. Principalul oficial de politică externă al Chinei, Wang Yi, a renunțat la un plan de a vizita Bruxelles-ul, chiar dacă va călători în Germania pentru Conferința de Securitate de la Munchen din februarie, au declarat doi diplomați.

Reacția Europei la incidentul cu balonul a fost discretă. UE s-a limitat să ia act de dreptul SUA de a-și apăra spațiul aerian. „Siguranța și protecția spațiului aerian este o problemă de securitate națională și, prin urmare, o competență, responsabilitate și prerogativă” a statului sau statelor specifice implicate, a declarat duminică un purtător de cuvânt al UE.

Puține țări europene au sprijinit în public decizia administrației Biden, subliniind un sentiment general de reticență față de agravarea situației la Beijing. Una dintre excepții a fost Estonia, unde ministrul de Externe, Urmas Reinsalu, care a transmis prin retweet un reportaj BBC despre doborârea balonului, a declarat: „Susțin operațiunea SUA de apărare a suveranității sale. Condamn pe deplin provocările care pun în pericol securitatea națională a SUA”.

Alți aliați ai SUA nu s-au abținut. Premierul canadian Justin Trudeau a lăudat operațiunea, scriind pe Twitter: „Canada susține cu tărie această acțiune – vom continua să lucrăm împreună la securitatea și apărarea noastră”.

Ministrul de Externe al Coreei de Sud, Park Jin, în timpul unei vizite la Washington, a declarat: „Înțeleg suficient de bine decizia de a amâna vizita secretarului Blinken în China și cred că Beijingul ar trebui să dea o explicație rapidă și foarte sinceră cu privire la ceea ce s-a întâmplat””

Tom Tugendhat, ministrul britanic al securității și un sceptic de lungă durată vizavi de Beijing, a cerut vigilență față de alte forme de amenințări chinezești. „Vă faceți griji că sunteți spionați din cer? Uitați-vă la ce colectează unele aplicații de pe telefonul vostru și luați în considerare securitatea voastră cibernetică. Unele riscuri sunt mult mai aproape de casă”, a scris el pe Twitter.

Politica externă a UE în 2023 ar putea fi definită de care dintre politici expiră mai întâi: indecizia europeană cu privire la China sau apetitul Americii de a asigura apărarea Europei.