Bumerangul sancțiunilor UE împotriva Chinei. „Mai poți câștiga bani de la chinezi? Nici măcar un bănuț”

Încercarea Uniunii Europene de a separa politica de afaceri în relația cu China îi explodează în față acum.

La doar trei luni după ce China și UE au încheiat un acord comercial pentru a facilita afacerile reciproce pe piețele celuilalt, oficialii din Beijing s-au dezlănțuit asupra UE și a altor țări occidentale.

Astfel că oficialii partidului și unele celebrități încurajează 1,4 miliarde de consumatori să boicoteze anumite mărci europene. Sute, dacă nu chiar mii de magazine își închid ușile pentru hainele europene, pe fondul unei reacții la nivel național la sancțiunile occidentale impuse săptămâna trecută în urma represiunii Beijingului împotriva uigurilor musulmani din provincia Xinjiang.

Plasarea UE pe lista neagră chineză este o veste proastă pentru Bruxelles, care s-a bucurat de un tratament mai blând, în materie de invective și amenințări al autorităților chineze decât cel rezervat Statelor Unite și, mai recent, Australiei.

Însă acum China denunță crimele coloniale ale europenilor, acuzându-i de ipocrizie pentru că au condamnat lagărele de „reeducare” pentru uiguri din regiunea Xinjiang.

H&M, prima pe lista neagră

Prima țintă comercială asupa căreia China și-a vărsat furia este acum marca suedeză de modă H&M, alături de alți comercianți cu amănuntul din SUA și Europa care interzic utilizarea bumbacului din Xinjiang pe fondul îngrijorărilor răspândite cu privire la munca forțată la care sunt supuși uigurii și la alte încălcări ale drepturilor omului.

Radiodifuzorul de stat CCTV a difuzat luni o serie de rapoarte care denunță inițiativa Better Cotton (a cărei membri sunt cele mai multe dintre brandurile de modă boicotate) ca fiind „neprofesionistă, netransparentă și non-independentă”.

Xu Guixiang, un purtător de cuvânt al guvernului din Xinjiang, a ieșit luni la rampă acuzându-i atât pe europenii, cât și pe americanii de rasism, comerț cu sclavi și crime din epoca colonială.

Xu s-a referit în mod explicit la rolul Germaniei naziste în Holocaust și la crimele comise de forțele franceze în Algeria.

„Nu e o idee bună să-i intimidezi pe chinezi”

Întrebat în mod special despre boicoturi și H&M, la o conferință de presă, Xu a răspuns: „Nu este o idee bună să-i intimidați pe chinezi, inclusiv pe oamenii din Xinjiang de diferite etnii. Una dintre cele mai directe reacții este că nu mai cumpărăm produsele dvs. Mai poți face afaceri pe piața chineză? Mai poți câștiga bani de la chinezi? Nici măcar un bănuț”.

„Naziștii” și Hugo Boss

Reflectând narațiunea publică din ce în ce mai vitriolantă, marca de modă Hugo Boss a fost, de asemenea, atacată de chinezi pentru că a declarat că nu se mai aprovizionează cu bumbac direct din Xinjiang. „Acest brand german care a făcut uniforme militare pentru naziști este în flăcări”, se arată în titlul unui articol de pe portalul de știri chinez Sina Finance, referindu-se la utilizarea muncii forțate de către companie în timpul celui de-al doilea Război Mondial, scrie Politico.

Poziționare diplomatică

În spatele luptei naționaliste a modei se ascunde o teamă chineză mai profundă, China considerând că trebuie să-și semnaleze nemulțumirea față de coordonarea diplomatică din ce în ce mai mare a Europei cu principalul rival al Beijingului, Statele Unite.

A urmat vizita secretarului de stat american, Antony Blinken, la Bruxelles, marți și miercuri, cu un apel pentru Europa să „depășească” China în ansamblu. Aceste eforturi concertate de combatere a abuzurilor drepturilor omului din Xinjiang – despre care Statele Unite susțin că constituie genocid – stârnesc furie profundă în China, deoarece își clasifică măsurile împotriva uigurilor ca pe o chestiune de securitate.

Suspiciunile Chinei cu privire la comunitatea internațională s-au accentuat abia la sfârșitul săptămânii trecute, când Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson au analizat planurile de a submina Inițiativa chineză Belt and Road, programul mondial al președintelui Xi Jinping de investiții și infrastructură care leagă China de economiile occidentale.

Johnson a subliniat posibilitatea de a pune acest lucru pe ordinea de zi pentru următorul summit al G7 pe care îl va conduce în iunie.

Premierul Canadei, insultat de diplomații Beijingului

Canada simte la rândul ei atacul chinez, după un caz referitor la arestarea unui director executiv al companiei de telecomunicații Huawei, la ordinul Statelor Unite. În mod ciudat, atacul la adresa primului ministru canadian Justin Trudeau a revenit consulului general chinez la Rio de Janeiro Li Yang, care a declarat duminică pe Twitter: „Băiete, cea mai mare realizare a ta este că ai stricat relațiile de prietenie dintre China și Canada și ai făcut din un ogar al Statelor Unite”.

Și acesta este exact tipul de tratament media cu care se confruntă și europenii. „Franța, Marea Britanie și UE au declanșat un război în Libia, provocând tulburări regionale și probleme serioase cu migranții și refugiații. Nu ar trebui să fie trase la răspundere?”

Noua dispută dintre UE și China vine după decizia europenilor de a impune sancțiuni împotriva a patru oficiali chinezi din Xinjiang.

Deși acest lucru a fost făcut în coordonare cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada, mass-media a anunțat măsurile iminente ale UE cu mult timp înainte, acordând Beijingului timp pentru a se pregăti să riposteze.

A făcut acest lucru cu contra-sancțiuni împotriva diplomaților, precum și a Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului European și a altor parlamentari.

Cu toate acestea, Beijingul nu abandonează Europa ca o cauză total pierdută și continuă să joace unele dintre clasicele sale tactici de diviziune pentru a conduce.

Ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, a vizitat săptămâna trecută Ungaria, Grecia, Macedonia de Nord și Serbia. Trei dintre aceste patru țări sunt membre NATO, în timp ce Wei s-a lăudat cu intenția sa de a „împinge relațiile militare la un nou nivel” cu unele dintre aceste țări.

Mass-media de stat chineză oferă UE și a doua șansă de a regândi dacă relația sa comercială cu China sau o alianță cu Statele Unite sunt mai importante.