5 lupte de urmărit între puternicii lumii la Summit-ul G7

Nu toate sunt zâmbete și strângeri de mână la summit-ul G7. Summit-urile pot fi terenuri de înțelegere și de făcut planuri mărețe pentru viitor. Iată câteva dintre meciurile majore – și în curs de desfășurare – de urmărit la această reuniune.

Marea Britanie contra Franța

Ar fi ceva în neregulă dacă am avea un summit G7 fără măcar o anumită animozitate Marea Britanie-Franța. Așa cum premierul britanic Boris Johnson credea că a potolit tensiunea diplomatică cu Washingtonul după Brexit, în Irlanda de Nord, Emmanuel Macron a revenit pentru a spune că ideea renegocierii mecanismului comercial Londra-Bruxelles nu „a fost serioasă”.

Și într-un gest de solidaritate cu UE, Macron a postat pe Twitter o fotografie de la sosirea sa în Cronwall, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului, Charles Michel, cancelarul german Angela Merkel și premierul italian Mario Draghi, spunând: „Ca întotdeauna, aceeași uniune, aceeași hotărâre de a acționa, același entuziasm! G7 poate începe”. Într-o lume nesigură, poziția mai dură a Franței decât restul UE asupra Brexitului este cel puțin liniștitoare în constanță sa.

La fel, Macron nu a devenit mai popular în Marea Britanie (nu că ar vrea) sugerând că G7 se află în urma Franței în ceea ce privește diplomația vaccinului. Înaintea summitului, el a aruncat mănușa Londrei exprimându-și spriinul pentru renunțarea la brevetele pentru vaccinuri. El a scris pe Twitter: „Din prima zi, Franța a lucrat pentru a face ca soluțiile împotriva pandemiei să devină un bun public global . Distribuirea dozelor, deschiderea proprietății intelectuale, finanțarea sistemelor de sănătate. Depinde de G7 să se implice”. Marea Britanie, împreună cu Germania, rămân opuse renunțării la brevetele pentru vaccinurile anti-Covid-19.

Statele Unite vs UE

De asemenea, Bruxelles și Washington nu reușesc să se înțeleagă asupra renunțării la drepturile de proprietate intelectuală legate de vaccinuri. Washingtonul a provocat  surpriză peste Atlantic, luna trecută, când administrația Biden a spus că va sprijini discuțiile de renunțare la brevete, care sunt în curs la Organizația Mondială a Comerțului, scrie Politico.

Liderii UE au reacționat cu scepticism, spunând că nu au primit niciun detaliu cu privire la modul în care planul ar funcționa sau, mai important, cum vor fi transportate vaccinurile mai rapid în țările sărace.

Dar cu Emmanuel Macron și Parlamentul European, care sprijină renunțarea la aceste brevete de laborator, vor crește presiunile pentru o schimbare de poziție în Europa.

Pe de altă parte, deși au existat semnale pozitive în discuțiile Bruxelles-Washington în domeniul comerțului, există încă două surse mari de tensiune între SUA și UE: aeronavele și oțelul.

Prima este disputa de lungă durată privind aeronavelor civile Airbus/ Boeing, care a antrenat taxe suplimentare pe bunuri sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi whisky-ul scoțian sau motocicletele americane Harley Davidson, afectate de tarife vamale reciproce.

A doua este o măsură din epoca Trump, care tratează importurile de oțel din UE și Marea Britanie ca pe un risc de securitate națională. Discuțiile sunt încă în curs de desfășurare pe ambele fronturi, scrie Politico.

Coreea de Sud contra Japonia

Cele două țări au o istorie complicată. După o hotărâre judecătorească din 2018 , o parte din această istorie a reapărut și a aprins noi tensiuni. Tokyo a semnat în 1965 un tratat care a restabilit legăturile diplomatice între cele două țări și a acordat împrumuturi și subvenții pentru a-și repara moștenirea colonială tulbure din Seul.

Dar hotărârea sud-coreeană din 2018 a stabilit că gigantul japonez Mitsubishi Heavy Industries Limited trebuie să plătească despăgubiri familiilor de muncitori sud-coreeni au fost folosiți la muncă forțată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, crescând tensiunile bilaterale.

Apoi, Japonia a restricționat exportul de materiale sensibile utilizate în fabricarea tehnologiilor în Coreea de Sud. Aceasta a  pus o presiune suplimentară asupra lanțurilor de aprovizionare globale tensionate.

În plus, există, de asemenea, o dispută teritorială între cele două națiuni care se referă la includerea insulelor sud-coreene Dodko pe harta jocurilor olimpice de la Tokyo.

Germania contra SUA

Construcția gazoductului Nord Strem 2, care va aduce gazul rusesc în Germania, a fost o sursă de iritare constantă la Washington. Atât administrațiile republicane, cât și cele democrate au considerat proiectul Nord Stream 2 ca subminând securitatea din regiune și generând o dependență crescută a europenilor de gazul lui Vladimir Putin.

Totuși, a existat o schimbare de când Joe Biden a preluat conducerea. SUA intenționează să renunțe la sancțiunile împotriva unui aliat al președintelui rus Vladimir Putin, Matthias Warnig, care conduce compania care construiește conducta, Nord Stream 2 AG.

Dar mai pot exista încă câteva tensiuni. Departamentul de Stat a declarat luna trecută: „Administrația Biden a indicat în mod clar că gazoductul Nord Stream 2 este un proiect geopolitic rusesc. Continuăm să examinăm entitățile implicate în activități potențial sancționabile și am arătat clar că companiile riscă sancțiuni dacă sunt implicate în Nord Stream 2”.

Japonia contra Marea Britanie, Londra contra lui Boris Johnson

Marea Britanie se vrea purtătorul de ștachetă privind conservarea faunei și bunăstarea animalelor. În vârful luptei se află și soția premierului Boris Johnson, Carrie, fost director de comunicare al Partidului Conservator.

Iubitoare de animale, ea a ajutat la declanșarea unui rebranding conservator,  prezentând Marea Britanie ca noua protectoare a faunei sălbatice și a animalelor de crescătorie post-Brexit.

În acel spirit, Boris Johnson a avut cuvinte grele la adresa Japoniei în legătură cu vânătoarea de balene pe care o practică această țară. „Este mai important ca niciodată să luăm poziție împotriva crudei practici a vânătorii de balene”, a declarat Johnson.

Dar cea mai mare dispută este, de fapt, decizia premierului britanic cu privire la programarea conferinței sale majore de presă pe tema summit-ului G7, astfel încât să se confrunte cu meciul de fotbal al Angliei împotriva Croației.