Nu contează dacă Brazilia, Argentina sau altcineva ridică trofeul luna viitoare, Qatar a câștigat deja Cupa Mondială.
În ciuda a mai mult de un deceniu de reportaje critice – care, la început, au pus accentul pe mita și corupția din cadrul procesului de licitație, iar apoi au evidențiat legile regresive ale Qatarului în domeniul muncii și al drepturilor omului – petro-monarhia din Golf a ieșit mai puternică decât oricând după un proiect de construire a unei națiuni de neegalat.
Cupa Mondială a contribuit la accelerarea dezvoltării Qatarului, stimulând construcția unor stadioane de lux, a unor centre comerciale strălucitoare, a unor hoteluri de cinci stele și a unui aeroport de clasă mondială – și i-a permis să exercite o influență atât geopolitică, cât și sportivă. Îi are de partea sa pe unii dintre cei mai importanți lideri occidentali.
Emmanuel Macron s-a alăturat joi corului de politicieni care cer oamenilor să fie mai blânzi cu Qatar, spunând că „sportul nu trebuie politizat”. Președintele francez s-a făcut ecoul unei scrisori foarte criticate a FIFA de la începutul acestei luni, în care președintele Gianni Infantino le spunea echipelor de la Cupa Mondială să se limiteze la fotbal și să evite să dea lecții de moralitate.
După cum a relatat în premieră Politico, secretarul de stat american Antony Blinken va asista luni la meciul dintre SUA și Țara Galilor. Ministrul de externe al Belgiei, Hadja Lahbib, va fi prezentă pentru a-i susține pe Diavolii Roșii. Omologul ei britanic James Cleverly va merge, de asemenea, la Doha.
Qatar este de mult timp sub semnul întrebării pentru utilizarea brutală a muncitorilor migranți. Pe plan extern, regatul a fost lovit de o blocadă de ani de zile din partea vecinilor săi din Golf, condusă de Arabia Saudită și aprobată implicit de președintele american de atunci, Donald Trump.
Dar a reușit să se descotorosească atât de critici, cât și de dușmani, datorită abilității sale diplomatice, a influenței create de resursele sale vaste de hidrocarburi și a dorinței de a face bani.
Președintele Paris Saint-Germain, Nasser al-Khelaifi, care nu are legătură cu echipa de organizare a Cupei Mondiale, dar care este cel mai mediatizat qatarez din sportul european, a declarat că este „foarte mândru” că țara sa găzduiește Cupa Mondială și că nu „încearcă să se ascundă” în umbră.
La mai bine de un deceniu de când Qatar a câștigat efectiv drepturile de organizare a turneului, continuă investigațiile privind corupția care a afectat procesul și care a dus la apariția FBI-ului la ușa FIFA.
Procurorii francezi investighează presupusul rol al fostului președinte Nicolas Sarkozy în sprijinirea Qatarului pentru obținerea candidaturii, a relatat cotidianul Le Monde săptămâna trecută.
Dar dinastia Al-Thani a dat dovadă de o îndemânare geopolitică remarcabilă pentru a păstra interesele concurente cu care averile sale sunt interconectate. Qatar găzduiește cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu, împărțind în același timp accesul cu Iranul la zăcământul de gaze care a generat bogăția sa astronomică.
Datorită războiului rusesc în desfășurare în Ucraina, „Qatarul va rămâne extrem de relevant în ceea ce privește dinamica energetică, mai ales pe măsură ce gazul începe să intre în circulație”, subliniază Kristian Ulrichsen, membru pentru Orientul Mijlociu la Institutul Baker al Universității Rice.
Cupa Mondială, sponsorizată de zeci de companii , ar putea atrage în continuare 5 miliarde de telespectatori – aproape două treimi din populația planetei.
Qatar va organiza și Jocurile Asiatice multisport în 2030. În prezent, oficialii poartă, de asemenea, discuții preliminare cu privire la o candidatură pentru un alt eveniment care reprezintă o bijuterie a coroanei: Jocurile Olimpice de vară din 2036.
